Nauâ perspectivâ ti tutâ Armânamea tu Evropa Deadunu
Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ. Lire la suite de « Naua perspectiva »
TRI MULTSÂ ANJI DZUA NATSIONALÂ A MAKEDON-ARMÂNJILOR DI IUTSIDO !
Armânjilji, yiurtusescu adzâ unâ pricânushteari di populu ahoryea, pricânushteari tsi s-amintă nica ditu kirolu Amirâriljei Otomanâ, pricânushteari tsi s-asteasi diunâoarâ cu amintarea a craturiloru natsiunali tu Balcanu, cându Armânjilji furâ agârshits di isturii.
Ama nu s-asteasi canâoarâ vrearea sh-nâdia Armânjiloru s-armânâ tu banâ. Tr-atsea, dupu multsâ anji di alumtâ, anji di lucru sh-copusu, Armânjilji aprukearâ unâ pricânushteari nauâ, tu Evropa modernâ di adzâ, pritu Dimândarea 1333/1997. Tu tuti craturli iu bâneadzâ alji adzâ, sh-prota oara sh-tu Gârtsii, yiurtusescu aestâ dzuuâ cu mari harauâ, gimbushi shi optimismu ca armânamea nu va s-chearâ, sh-tuts deadun câlistusescu ARMÂNAMILJEI la nai ma mari evenimentu armânescu MOSKOPOLE 2010 ti Stâ Mâria.
S’tâ Mâria s’ti aflâ Moskopole!
1. Unâ thimisiri şi-ndoauâ minduiri ti poezia alu Mihali alu Prefti şi mira armânamiľei
Canda tricu unâ etâ di-anda işi tru miydani aleapta carti di poezie Durutu iho a marilui poetu armânu Mihali al Prefti. Ńi thimisescu tora ţi emoţie bânai anda u-aflai aestâ aleaptâ carti, pri unâ puliţâ, tru unâ librărie di Custanţa. Ńi-ansârirâ ntrocľi, prota, zboarli armâneşti nyrâpsiti pri câpachea a cartiľei Durutu Iho. Zboarli armâneşti, mplini di mirachi, eara nyrâpsiti cu yrami lăi. Iuva ndzeanâ pri câpachi u-aflai ş-numa a poetlui, Mihai Prefti, nyrâpsitâ cu yrami albi ş-niţ, unâ numâ dipu nicunuscutâ.
Cartea işi tru miydani la Editura Litera tru anlu 1987, editura iu ndoi poeţi armâńi apruftusirâ si scoatâ cu paradzľi a loru cărţâ nyrâpsiti armâneaşti. Aţea ţi mi-apurisi prota, fu modernitatea a poeziiľei. Lire la suite de « Mihali al Prefti shi poezia »
Tru unâ cuvendǎ di ma ninti, dzâtseamu câ zborlu « makedonu », (tsi zugrâpsea ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bâna maxusu tru munti sh tritsea unâ banǎ alâcsitoari di locu/migratoari), lu aflămu pânâ tu eta 11, ligatu di dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).
Atselu cari bâgǎ thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amirǎ tru anlu 867.
Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amirǎ vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).
Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.
Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?
Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.
Lire la suite de « Dinastia Makedonjloru »
Tu kirolu ditu soni, multsâ di noi, sh nu mash tinirlji, nâ antribămu di iu yinimu, di cându himu, di cari mileti nâ trâdzemu.
La aesti antribări furâ dati apandisi di multi ori cu ayunjisealâ, sh maxusu atumtsea cându yini zborlu di loclu iu n-apreasimu, Makedonia, shi tsi nâ leagâ di popullu alu Philip sh Alexandru.
Naima multsâ di atselji cari anyrâpsirâ trâ noi, nâ cânâscurâ ditu frâmturi di informatsii cari furâ sh eali adunati di la oaminji cari, i tricurâ pritu locurli iu bâna a noshtsâ, i li-adyivâsirâ ditu isturii ma nali i ma veclji. Cumu cunushtearea armânea niheamâ dipârtoasâ, vârâ di ljei nu putu s-adarâ unâ zuyrâpseari ahândoasâ. Lire la suite de « Di iu, di cându, di cari ? »
