Nu amu mini ndreptulu s-vâ giudicu shi s-vâ cutuyursescu. Easti ndreptulu a vostru si-alumtats tră lumea armânească ashi cum pistipsits shi ashi cum shtits. Armâni s-videmu hâirea.
Aprucheai aseara aestă urnimie: „Armânlu nu prindi s-agudească altu armânu.” S-dzâtsemu, tora di oară, câ urnimia easti bunâ. Maca easti ashi, putem s-vâ câftămu sh-noi s-tinjsits aestă urnimie…
Câteva observatii postate ieri pe contul sau Facebook de Alexandru Gica despre “actiunile în oglinda” ale World Vlach Amfiktionia asa cum rezulta din comunicatul semnat de M. Magirias pe 31.08.21 si ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în urma vizitei în Albania a secretarei de stat al acestui Departament. Aromânii care vor să-şi păstreze identitatea sunt principalele victime ale consensului între cele doua tabere.
On dit que la bêtise se répète mais la deuxième fois elle est encore plus ridicule, ainsi pourrait-on paraphraser le rédacteur de ce communiqué de l’Union panhellénique des valaques daté du 31/08/2021. En effet, à ceux qui en Roumanie voient dans les Aroumains d’Albanie des Roumains de partout, les avocats de Grecs vlachophones répondent en reprenant les antiennes d’antan contre la « romanika propaganda » !
Se spune ca prostia se repeta iar a doua data ea devine si mai ridicola : asa am putea parafraza pe redactorul acestui comunicat al Asociaților vlahe panelenice de la 31 august 2021. Celor care în România vad în armânji/râmânji « români de pretutindeni », avocatii “grecilor vlahofoni” le raspund reluând cliseele de alta data contra « romanika propaganda » ! Textul original grec este disponibil pe internet (Vlahoi.net), traducerea este Google deci aproximativa.
(a) Aromanian PEN, whose aims are defined by Charter of PEN International, was founded in 2021. It is established under Serbian law and headquartered in Belgrade in accordance with its Constitution consisting of the Charter and its Regulations and Rules of Procedure.
P.E.N.(Poets, Essayists, Novelists ) internatsiunalu fu thimiljiusitu la 1921. La 100 di anji di atumtsea, scriitorilji armãnji au adzã shansa s-intrã tu aestu forum internatsiunalu.
Tu biblioteca a cãsãbãlui Belgrad s-dizvãrtirã “DZÃLILI A LITERATURÃLJEI ARMÃNEASCÓ. Iventulu fu andreptu di „Tsentrulu ti limba shi cultura a Armãnjiloru ditu Balcanu „Moscopole“ shi cu andruparea a Ministerlui di Culturã shi Informatsii a Ripublicãljei Sãrbia.
Viniri tahina fu spusã expo cu caduri a mãriloru scriitori sãrghi di arãdãtsinã armãneascã: Branislav Nushić, Jovan Sterja Popović, Alexandr Vućo, Koća Popović shi Borislav Pekić.