Oct 30
OASPI LA DZÂLILI A CULTURALJEI ARMÂNEASCA 2009
Az? easti 5 di sumedru, 2009 sh-tinjisita a mea ânveast? Irina sh-featsi chiro s-angrâpseasc? pi computer cum na priimn?mu sh-cu cari n? prividzum la trei simpozioani.
Tora, az? ishii di la lucru niheama cama ayonja, eara tricut? sihatea di 18. Mi priimnaiu niheam? pit ubor, hâidipsii mushatslji cânj a dzinirnjui. Mi adunaiu cu nipoata Marta, cari easti clasa a 2-a sh-dapoaia intraiu ân cas?. Nafoar? easti un chiro bunu ti shideari tu ubor, sum aumbrata di ayinje. Intrai ân cas?, mi dizlaxiiu. ânj loai stranj ti shideari s?r?sit, mi laiu pi mânj sh-tu fats?, anj loaiu nâscânti yimishi tu unu phiat sh-cându minduiamu s-iesu dinintyea a casâljei iu am loc ândreptu ti shideari p?shâlâchi, ia c?-nj vini di la lucru sh-tinjisita a mea ânveast?. Nâ lom doilji ciniili sh-ishim s-mâc?mu nafoar?.
Dupu tsi antunic? intr?mu ân cas?. La televizie tsi avea aseara, tsi avea sh-aualtadz, nâscânts? oaminj, pâltits cari sâ shtii di cari ta s-nâ shutsâ mintsâli, s-nâ minteasc? ta s-pistipsim c? easti dealithea tsi azbur?scu sh-tsi s-ancaci nâshi. Zboar?li cari li avdz?m di la televizie suntu ca n?sc?nti chetsari cutuvuliti pitu arin?, anv?liti cu mal?ma shi s?l?ghiti câtâ lao. Irina nj-adghiv?si ditu jurnal c? tu G?rtsie vinir? iara la puteari oaminjlji al Papandreu sh-n?s dzâsi c? afl? la Atena v?silia cu mari borgi di euro ti nafoar?, sh-tu v?silie mash furl?chi, b?cshishi, arâderi, sh-hârgiuiari naljurea. U b?gaiu s?-nj adghiv?seasc? iara, c? dzâshu c? al?tusii v?silia. Irina nj-u turna c? easti zboirlu di Athina, nu di Bucureshti. Pi la sihatea 20:30 lu ncljishu TV-lu mi alinaiu ân dzeana sh-mutrim doilji pi TV Makedonia: Custica Canacheu, Mariana Bara, armânj di Cogealac, Prof. Tiberiu Cunia ditu SUA, Prof. Cu?a di Constantsa, oaspits pi la andamusli armâneshti. Nj-adushu aminti c? di vârâ ndauâ stâmânj voi s-angrâpsescu cum tricum la Dzâlili a Cultur?ljei Armâneasc? estan. Tu 28 di augustu 2009, tahina, mini sh-cu Irina anc?lic?m automobilu di la B?njli Amara di ninga Slobozia, iu earam ti yitripseari sh-u p?lim pân? Constantsa. Pi la sihatea 11 dânâsim prota la Simpozionlu “Dimândarea Parinteasc?”, ândreptu di yiaturlu Aurel Papari, la Universitastea “Andrei Shaguna”. Intr?m tu Sala di Consiliu iu s-tsânea simpozionlu, armânj anvitsats spusir? di Istoria armânjlor ditu Românie sh-tsi bunets adrar? ti aest? vâsilie, eara adunats aclo vârâ 20 di invitats. Shidzum vârâ trei sih?ts. Acult?m cu tinjie conferintsili. Tu pauza di café shidzumu di zbor cu dl.Aurel Papari, cu dl.prof.Goshu Lambru, cu dl.Victor Enache di Timishoara, cu prof.Virgil Coman, miglinitlu sh-cu profesorlu Stoica Lascu. La sihatea 2 s-deadi pauza ti meas?. Noi n? alin?mu pi automobil sh-li c?limu ândreptu la hanea al Terzi, la colonadi, iu mâc?mu pit? di cashu cu mârcatu di oi. Easti ghini s? shtits c? mârcatlu di oi easti adrat tu c?s?b?lu M.Kog?lniceanu, tutu di armânj, cari s-alavd? pi etichet? c? easti nai ma bunlu mârcatu di oi ditu vâsilie. Câ easti bunu easti dealithea, câ neasim sh-deftura dzuu? sh-lom sh-ti acas? mârcatu. Dupu prândzu, la sihatea 17:30 nâ and?musimu la Muzeulu di Art? di Constantsa, cu Comunitatea Armânjlor. Nâ prividzumu cu domnul sh-doamna Platari di Aminciu, cari tora bâneadz? Athina. N? priimn?mu cu nâshi niheam? prit muzeu sh-dânâsimu la bustul al Beethoven faptu di armânlu Dimitrie Paciurea. (Gramustea avea un mâhâl? ântregu cu numa Paciurea). Mini nu vedu multu ghini, ama âl vidzuiu di aproapea pi dl Yioryi Platari cari mutri la bustul al Beethoven. Fatsa a lui spunea un? ciudie: “Cum putu Paciurea s-aspun? pi prosuplu al Beethoven minduirea shi dirinarea cari u shtie tut? lumea?”. Al dusimu dl.Platari s-vead? sh-picturli al Aman sh-Kimon Loghi, alts? doi pictori di far? armâneasc? shi s-hârsi multu. La muzeu vizumu unu spectacol mushatu ali pareie di ficiurits armânj, “Lilici ditu maiu”, urnipsits di profesoara sh-cânt?toarea Zoe Gica. Ti ciudie, anu di anu, d-na Zoe Gica adutsi alti fid?nj cari cânt? sh-gioac? armâneashti. La muzeu u vizit?m expozitsia di pictur? shi sculptur? a artishtilor armânj sh-a oaspitslor a lor românj, expozitsie ândreapt? cu pidimo di sculptorlu Mihali Tugearu. Di vârâ ândoi anj, el nâ aspuni. tsi mushutets scot tu migdani armânjlji a noshtri cu hari di la Dumnidz?. Priimnândalui pitu muzeu n? and?musimu cu dl.deputat Costic? Canacheu, prezidentul a Far?ljei Armâneasc? ditu Românie cu cari alâximu impresii. Nâ vidzumu cu mult? harau? cu armânjlji di Skopie, Mita Papuli, Santa al Djica, Vanghea Mihanj Steryiu. N? prividzum cu armânjlji ditu gârtsie: Mihali Velo, Ioryo Maneca, Ioryu Ceamitru, Tachi Galaitsi sh.a. Earau vinits sh-Iancu Perifan sh-Niculachi Caracota di Paris, di Frantsa, Kira sh-cu Iani Mantsu ditu Ghirmânie, ama di cându ishir? tu pensie nu para shedu acas?, câ nâpoi cu doi meshi nâ and?musim cu elj tu Gârtsie, iu au cas?, âlj vidzumu Constantsa shi pisti ândau? stâmânj nâ and?musimu la simpozionlu di Bucureshti. Tutu aoa n? and?musim sh-cu scriitorlu Cola Shutaru. N? prividzumu sh-nâ ghinuimu cu harau? cu multsâ altsâ armânj cunuscuts di anj di dzâli. Easti mari mirachi s-ti and?museshti shi s-shedz di zbor cu armânj ca dit zâmani. S-veadi pi fatsa a lor haraua c? lja parti la un mari simpozion ti armânami. . Dicsear? neasim la Teatrul Liric iu vidzumu piesa “Mincinoslu” di Carlo Goldoni, apridus? pi armâneashti di Toma Enache, cari featsi sh-regie sh-giuc? sh-rolu principal. Impresiili di la piesa di teatru li angr?psi multu mushatu Kira Iorgoveanu Mantsu, ama sh-pi noi n? arisi multu zborlu armânescu pi scen?. S-u vedz shi s-u ascults? Dana Pocea cându âlj pirmituseashti a fendu-sui “lele tate, nu mi pistipseshts? c? mini ts? spunu dealithea, c? nu eara vârnu ficior la noi ân cas? prindusear?. Nu ascult? tsi zburashti lumea” . Mi arisir? multu tuts interpretslji ditu piesa “Mincinoslu”, nu s-duchea cari easti profesionistu sh-cari easti amator. Mutreshti sh-ti ciudiseshti s-avdza zbor amânescu tu piesili al Carlo Goldoni, angrâpsiti cu multi suti di anj nâpoi.
Fatsi ca trupa di teatru ândreapt? di Toma s-u priimn?m prit Balcanj, iutsido iu ari armânj. Mini va s-agiutu pi ninga alts? armânj, maca Fara va s-andreag?.
Sâmb?t? tahina tu 29 di augustu, la sala di conferintsi di la un hotel mardzina di amari, Constantsa s-tsânu Simpozionlu “Bati câmbana” ti pistea la armânj. Sala mplin?, 200-300 di inshi, multsâ tiniri, pi aoa sh-pri aclo vârâ cama tricut, ashi ca mini. Azburâ prota Custica Canacheu, prezidentul a Far?ljei. Moderator fu Kirana Darlaiani, cari cu mult? tinjie cumândusi simpozionlu. Lu ascult?mu cu tinjie pi filozoflu George Vran?. Loai di hâbari ditu spusa al George c? noi him str?-str?nipo?li a imperatorlor romanj. Ama cându azburashti George Vran? va s-badz ghini ergu la zboar?li cari li dzâtsi, multu mintimeni. Lu ascultu pi George Vran? di pisti 10 anj. Di tsi dzâtsi nâs ac?chisescu vârâ 90%, alanti 10% nu ljau di hâbari tsi va s-dzâc?. Cafi oar? mi ciudisescu “di iu ascoati ahânti nali”. George azburâ pisti 45 di minuti. Sh-ma s-lu alashi azburashti sih?ts multi c? ari tsi s-aspun?.
Azburâ Yioryi Platari di Atina. N? ciudisi cu limba a lui armâneasc? di Aminciu, iu multi zboar? sh-u aducu cu limba român?. C? ashi easti la elj, la Aminciu. Sh-easti dealithea, c? earam la Aminciu shi âlj avdzâiu cumu azbur?scu, sh-aclo nu avu vârnâoar? shcoal? româneasc?. Lu-ascult?mu cu tinjie sh-pi Santa al Djica, di Skopia, cari azbur? mintimenu sh-documentat ti pistea la armânj. Lu-ascul?amu cu tinjie pi preftul Sasho Gherunda di Skopie cari nâ spusi cu tsi problemi s-ampulisescu preftsâlj armânj tu Machidunie, ama nu mash aclo. Vanghea Mihanj Steryiu di Skopie nâ hârsi cu un? mushat? poezie di-a ljei. Dl.Tacu Piceava n? durusi “Cartea di ncljinari” apridus? di elu pi armâneashti, iara Aurica Piha nâ deadi cartea cu sâmtsâlj armânj.. Di la dl.Platari lom un? carti, ngâpsit? di mân? sh-cu ilustratsii, c? vârâ Vânghelju di v?r chiro. Mult? tinjie ti treilji ti lucurlu bunu tsi lu-adar?. Impresia cu cari armash mini, di la aestu simpozion easti c? armânamea ditu Balcanj easti pi cali bun? sh-neadzi nâinti. Lucurlu armânescu easti purtatu ninti di tiniramea armâneasc? di iutsido. Nâpoi cu ma multsâ anj la simpozioani earam mash di atselj cama tricuts di anj. Tora vedu multsâ tiniri cu mirachi ti lucurlu armânescu.
Dupu simpozion n? priimn?mu pitu Constantsa, pi la Cazino, mardzina di amari, prândzâmu tu vecljiu câsâb?, biium un café tu noulu câsâb? sh-dicsear?, diznou la teatru s-videm piesa “Secta a muljerlor”, ândreapt? pi armâneashti di regizorlu Toma Enache, dup? “Niorlji” di Aristofan. Intr?m tu sal?, lumi ptsânâ., sihatea ti ahurheari avea tricut?. Toma Enache ishi pi scen?, mutri tu sal? shi antrib? iu suntu armânjlji? Armânjlji eara vgats la Mamaia iu pareili di Veria sh-di Skopia avea ândreapt? un spectacol armânescu. Ahât cântar? sh-giucar? ta sâ-lj vead? lumea c? amânar? niheam?. Di cara vinir?, sala s-umplu di armânami. Piesa ahurhi, s-avdz? pi scen? zbor armânescu, sâ-lj vedz pi Vasili Toma sh-Toma Enache sh-alants? tiniri sh-tinire stau sh-mi ciudisescu: “Easti dealithea tsi vedu mini diniti? Naca Aristofan angâpsi pi armâneashti?” Ah?ntu ghini li shutsâ Toma pi armâneashti câ ti minduieshti câ di iu li-ascoasi!? Tricu pisti unu mesu sh-oar? di oar? azbur?scu cu Irina di mushuteatsa di la aesti dau? piesi. N? adutsemu aminti cu mult? harau? di nâscânti zboar? ufilisiti pi scen?. Dumânia tu 30 di augustu nu putui s-negu la adunarea di hoara Eschibaba, iu vini sh-prezidentul ali Românie, dl.Traian B?sescu, câ earam la un? andamusi cu soia di Constantsa. Vidzumu la ma multi televizii corlu mari di Eschibaba, ân cap cu dl.prezidentu Traian B?sescu, cu hlambura tu mân?. Mari tinjie nâ featsi. Sh-mari tinjie âlj purt?m a d-lui prezidentu sh-a d-lui deputat Custica Canacheu cari u ndreapsi andamusea. “Dzâlili a Cultur?ljei Armâneasc?” di estan, cu titlu “Bati câmbana” fur? ândreapti di una pareie di tiniri cumândusits di Nicu Vran? ca director executiv. Inimarcul Yoryi Shutaru, directorlu ali TVMakedonia li film? tuti manifest?rli sh-li bâg? pi internet ta s-hârseasc? armânjlji di iutsido. Stila Beca li film? sh-elu manifest?rli ta s-armân? ca documentu.
Cu mult? tinjie ti armânami,
Lifteri shi Irina Naum