TRA ARMANAMI

Comunicatul trimis pe 8 martie în limba româna urmat de traducerea în engleza si franceza. Pe 9 martie, Comisia juridica a emis un aviz defavorabil (http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2020/av045.pdf). Aceast nu are însa legatura cu votul. Daca in plen se voteaza, legea trece chiar daca are avize negative de la comisii.

Comunicat

Stimate doamne, stimati domni parlamentari,

   Așa cum o arată statutul, iniţiativele şi acţiunile întreprise încă de la înfiintarea ei, Comunitatea Armână din România reprezintă pe armânii/aromânii) din România care doresc să-și conserve cultura și limba lor. Această cultură şi limbă sunt aceleaşi cu cele ale aromânilor din celelalte țări balcanice recunoscuţi de drept sau de fapt ca atare. Pentru acest motiv Comunitatea Armână din România ţine să-si exprime dezacordulcu proiectul de lege instituind o «  Zi a Românității balcanice », proiect asupra căruia ea nu a fost consultată.

   Argumentul invocat, si anume decretul otoman din 1905, se refereră la « națiunea vlahă » (ullah milet), nu la « națiunea română », care la vremea respectivă era recunoscută pe plan international, inclusiv de Imperiul Otoman.

Reamintim că aromânii sunt recunoscuți ca minoritate aromână în Macedonia de Nord si Albania, statul grecesc recunoscând constituțional doar minorităţile confesionale, nu şi cele naţionale. 

   Decretândo « Zi a Românităţii balcanice », Statul Român ar asimila pur si simplu pe aromânii din ţările mai sus menționate cu românii. Aceasta ar constitui un abuz manifest, şi ar prejudicia eforturile întreprinse în favoarea lor de statele în care aromânii sunt recunoscuţi ca minoritate. Istoria, cultura, limba, obiceiurile lor sunt diferite nu numai de acelea ale grecilor sau albanezilor, dar și de acelea ale românilor. 

   Nici argumentul lingvistic, şi anume apartenenţa aromânilor, meglenoromânilor şi românilor la zona romanităţii balcanice, nici argumentul istoric, adică politica dusă odinioară de Statul Român în Balcani, nu justifică o asemenea asimilare. O zi a Romanității balcanice ar putea fi binevenită, NU însă, a Românităţii balcanice. Sprijinul care ar putea fi adus de Statul Român în viitor pentru prezervarea culturii şi limbii aromâne în ţările în care aceștia trăiesc, ar fi de asemenea binevenit, dar cu condiţia ca limba si cultura aromână să fie recunoscute în specificitatea lor.

   În încheiere mai precizăm că prin adoptarea acestui proiect de lege, Parlamentul încalcă prevederi ale tratatelor europene, dreptul la identitatea culturală (criterii de aderare la Uniunea Europeană – criteriile din anul 1993 de la Copenhaga, întărite de Consiliul European de la Madrid in anul 1995). Pentru acest motiv, o copie a acestui protest va fi trimisă principalelor institutii europeene de resort.

Președinte al Comunității Armâne din România,

Constantin Damov 

STATEMENT

Honourable Members of Parliament,

   As shown by its articles of association and by the initiatives and actions it has undertaken ever since its creation, the Aromanian Community in Romania represents the Aromanians (Armânjlji) in Romania who wish to preserve their language and culture. This language and culture are the same as those of the Aromanians living in the other Balkan countries, recognized as such de facto or de jure. For this reason, the Aromanian Community in Romania protests against the bill establishing a “Balkan Romanianness Day”.

   The invoked argument, namely the 1905 Ottoman decree, refers to the “Vlach nation” (ullah milet), not to the “Romanian nation”, which at that time was internationally recognized, including by the Ottoman Empire. We reiterate that the Aromanians are recognized as an Aromanian minority in North Macedonia and Albania, while the Greek state constitutionally recognizes only religious minorities, not national ones.

   By establishing a “Balkan Romanianness Day”, the Romanian state would simply assimilate the Aromanians in these countries to Romanians. This would constitute a manifest abuse and would compromise the efforts that have been made in their favour by the states where the Aromanians are recognized as a minority. Their history, culture, language, traditions are different not only from those of Greeks and Albanians, but also from those of Romanians. 

   Neither the linguistic argument, namely that Aromanians, Megleno-Romanians and Romanians belong to the Balkan Romance area, nor the historical argument, namely the policy led by the Romanian state in the Balkans, justify such an assimilation. A “Balkan Romance Day” may be welcome, but NOT a “Balkan Romanianness Day”. The support that may be offered by the Romanian state in the future for the preservation of the Aromanian language and culture in the states where they live would also be welcome, but on conditionthat the Aromanian language and culture be recognized in their specificity.

   To conclude, we also point out that by adopting this bill Parliament violates certain provisions of the European treaties and the right to cultural identity (European Union accession criteria – the 1993 Copenhagen criteria, strengthened by the Madrid European Council in 1995).

President of the Aromanian Community in Romania,

Constantin Damov 

Communiqué

à l’attention des députés du Parlement roumain appelés à voter le projet de loi sur la Journée de la roumanité balkanique

Comme en témoignent son statut, ses initiatives et les actions entreprises depuis sa fondation, la Communauté aroumaine de Roumanie [Comunitatea armână din România] représente les Aroumains [Armânjlji] de Roumanie qui souhaitent conserver leur langue et leur culture. Cette langue et cette culture sont les mêmes que celles des Aroumains des autres pays balkaniques reconnus de droit ou de fait comme tels. C’est la raison pour laquelle Communauté aroumaine de Roumanie tient à exprimer son désaccord avec le projet de loi instituant une Journée de la roumanité balkanique, projet au sujet duquel elle n’a d’ailleurs pas été consultée.

L’argument invoqué, à savoir le décret ottoman de 1905 se réfère à la « nation valaque » (ullah milet) et non pas à la « nation roumaine ». Cette dernière était déjà reconnue sur le plan international, y compris par l’Empire ottoman. Rappelons d’ailleurs que les Aroumains sont aujourd’hui reconnus comme minorité aroumaine en Macédoine du Nord et en Albanie, la Grèce reconnaissant seulement les minorités confessionnelles.

En décrétant une Journée de la roumanité balkanique, l’État roumain assimilerait purement et simplement les Aroumains aux Roumains. Ceci constituerait un abus manifeste qui risque de porter préjudice aux efforts entrepris en leur faveur par les États balkaniques dans lesquels les Aroumains sont reconnus comme minorité. Leur histoire, leur langue, leur culture, leurs coutumes sont différents non seulement de ceux des Albanais ou des Grecs mais aussi de ceux des Roumains.

Pas plus que l’argument linguistique, à savoir l’appartenance des Aroumains et des Roumains à l’aire de la romanité balkanique, l’argument historique, c’est-à-dire la politique menée jadis par l’État roumain dans les Balkans, ne justifie une telle assimilation. Une Journée de la romanité balkanique serait la bienvenue, mais pas une de la roumanité balkanique. L’appui que pourrait fournir l’État roumain à la préservation de la langue et de la culture aroumaines dans les Balkans serait également d’un grand secours mais à condition que celles-ci soient reconnues dans leur spécificité.

Précisons, enfin, qu’en adoptant ce projet de loi le Parlement roumain enfreint les dispositions des traités européens, le droit à l’identité culturelle, les critères de Copenhague de l’année 1995 certifiés par le Conseil européen de Madrid en 1995.

Par conséquent, pour les raisons invoquées plus haut, nous estimons que l’initiative législative PL x n° 45/2020 doit être rejetée.

Le président de la Communauté aroumaine de Roumanie

Constantin Damov