TRA ARMANAMI

Nauâ perspectivâ ti tutâ Armânamea tu Evropa Deadunu

Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri  cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti  alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ.

1.

Tu Arbinishii, Armânjilji suntu naima multsâ dupu atselji tsi bâneadzâ tu Elada. Tuts himu sinfunji câ elji bâneadzâ ditotna aua, câ suntu vidzuts ca unu populu ahoryia, cu unâ limbâ sh culturâ a loru, cari nu easti idyia cu vârâ ditu atseali tsi lâ dzâtsemu natsiunali dianvârliga. Ditu etili veclji, acâ nu s-mintea cu alantsâ, elji bâna deadunu cu ilyrlji sh cu gretslji. Nu easti vârâ sicretu câ ninti di prota giumitati a etâljei 19, limba franc? tu Balkanu eara limba greacâ,

ufilisitâ  ma multu ca limbâ ti culturâ sh emburlâki sh ma ptsânu ti expansiuni natsiunalâ. Aestâ limbâ nu avea vârâ mari influentsâ tu comunit?tsli di Armânji sh Arbineshi tsi bâna ahoryea, ahântu kiro câtu nu avea alâncitâ sculia, ca turlii di culturalizari di masâ. Easti evidentu câ mash acshi s-exiyiseashti câ tse atumtsea cându s-amintarâ craturli natsiunali, limbili azburâti mash oralu sh cari nu au muritâ vârâoarâ, pali ishirâ tu miydhani sh agiumsirâ limbi anyrâpsiti sh adyivâsiti.

Ti Armânji, cari s-pari câ nu avea vocatsiuni natsiunalâ, deftura parti a etâljei 19 adusi unu n?u elementu tsi ankidic? ti multu kiro, calea tsi u-avea acâtsatâ alanti milets.

Easti zborlu di sculiili rumâneshtsâ tu cari unâ njicâ parti di Armânji fu traptâ sh mintitâ tu minduiarea a ljei identitarâ . Siyura câ naima multsâ di Armânji armasirâ sumu influentsa sculiiloru gârtseahtsâ, maxusu câ elji avea alumtatâ ti amintarea cratlui gârtsescu. Ti aeshtsâ va s-anyrâpsimu ma-nclo.

Ti Armânjilji tsi s-dusirâ la sculiili rumâneshtsâ, shtimu câ aclo elji nvitsa mash limba sh isturia ali Rumânie . Tsiva ditu identitetlu a loru istoricu icâ culturalu nu eara adusu aminti tu aesti sculii, ti furnjia câ limba armânâ eara luyursitâ ca dialectu ali limba rumânâ sh orighinea Armânjiloru eara idyea cu a Rumânjloru.

Aestâ politicâ dusâ di Rumânia, andrupâ dupu defturlu polimu balkanicu, caftarea sh aprukearea Cadrilaterlui, iu emigrarâ unâ parti di-atselji tsi anvitsarâ icâ furâ sumu influentsa sculiiloru rumâneshtsâ. Ti aeshtsâ Armânji pali va s-azburâmu ma nclo.

Dupu defturlu polimu mundialu, regimlu comunistu ditu Rumânia ancljisi sculiili ditu Arbinishii sh Armânjilji nvitsarâ mash tu limba arbineasâ. Acâ nu nvitsarâ limba armânâ tu sculii, aclo iu bâneadzâ tu comunit?ts ma m?ri, limba easti spastritâ multu ghini, acshi turlii câ comunicarea cu alantsâ Armânji tsi bâneadzâ tu alanti craturi ditu Balkanu easti multu efcula.

Dupu 1990, andrupându-shi politica pi idyili idhei ditu eta 19, Rumânia ahurhi dizn?u s-minteascâ tu problemlu armânescu. Tu Arbinishii, fârâ s-hibâ ufitsialu, agiutâ icâ tsâni apreasâ dukearea ti limba rumânâ tu sculia di Divjaka sh andrupândalui cu paradz unâ efimiridâ tsânutâ di ndoi Armânji icâ Arbineshi tsi au ma multu sinferu ti paradzlji cari-lj ljia ditu Rumânii.

Cumu altâ alternativâ nu ari sh cumu catastisea cratlui Arbinesu easti tora di oara pseftâ, multsâ di Armânji s-ducu tu Elada ti lucru icâ ti bânari. Ma multu, cratlu Elada lucreadzâ cu multu pidimo sh paradz s-tragâ Armânjilji sumu influentsa lui, maxusu di cându hiindalui tu Comunitatea Evropeanâ avu paradz fârâ sâ-lj misurâ.

Tsi sinferu ari Arbinishia andicra di Armânji? Ca populu njicu, cu puteari njicâ ari sinferu i s-nâ tukeascâ dipu tu elementulu arbinesu i s-nâ agiutâ s-nu murimu, ca Armânji, ditu cari potu s-tragâ amintaticu di la dhoarâli naturali ti cari himu cânâscuts. Ti yinitorlu evropeanu ali  Arbinishii, Armânjilji suntu di mari simasii sh sinferlu a loru prindi s-hibâ sâ-sh veaglji identitetlu culturalu sh nu s-alasâ mintits tu strateghii natsiunali cari yinu ditu craturi xeani.

2.

Tu Bulgaria/Vâryârii, Armânjilji suntu naima ptsânji icâ, vahi, suntu naima asimilats. A s-hibâ câ aestâ easti catastisea, pozitsiunea cratlui vâryârescu nu easti neutralâ. Ca tuti alanti craturi sh Vâryâria nyiseazâ s-agiungâ niheamâ ma mari, sh ti itia aestâ minduiashti câ tu unâ Evropâ iu pe-anarga sinurli va s-cadâ, elementulu vâryârescu ditu Elada sh ditu Ripublica Makidunia (FYROM) va s-angroashâ populu vâryârescu.

Armânjilji potu s-lj-ambudyiseascâ mash tu ipotheza iu, ma s-creascâ icâ s-dishteaptâ shi sâ s-adunâ cu gretslji, cu cari bânarâ ma multu deadunu sh cu cari au afinit?ts culturali i cu arbineshlji, ti idyea furnjii. Ti elji naima bunâ variantâ easti s-nu s-azburascâ dipu di Armânji.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Vâryârii? Aeshtsâ câts armasirâ s-nu-shi kiarâ limba sh cultura sh sâ-lj cândâseascâ vâryarlji câ suntu naima bunâ apunti andicra di grets. Acâ suntu vitsinji cu Rumânia sh au sinferu s-agiutâ elementulu vâryârescu tsi s-aflâ pisti Duna, Vâryâria nu poati s-accepteadzâ mintearea ali Rumânii tu problemlu armânescu. Vâryâria ari kirutâ Cadrilaterlu dupu tsi nu putu s-amintâ tutâ Dobrogea sh-lu lo cu greu nâpoi. Singura ipothezâ cari poati s-u aproaki Vâryâria, nafoaâ di tukeari, easti s- veadâ câ Armânjilji suntu unu populu ahoryea, cari s-nu hibâ ufilisitu ca unâ arrière-garde andicra di sinferlu a ljei.

3.

Tu Elada, Armânjilji suntu naima multsâ shi s-dukescu naima aproapea di vecljiulu populu elinu, di cari minduiescu câ s-tragu ditu antikitati. Ma s-hibâ dealihea câ Armânjilji suntu vecljilji Makedonji sh câ Alexandru cu popullu a lui zbura unâ limbâ ahoryea, ama avea cultura elinâ, putemu s-dzâtsemu câ Armânjilji suntu singura lumaki ditu popullu elinu tsi eara bilingvu sh câ aestâ-lj fâtsea naima bunâ apunti andicra di alanti culturi ditu Evropa. Cumu ghini shtimu, cultura greacâ di adzâ s-andrupashti multu pi cultura armâneascâ, la cântits sh giocuri. Pânâ tora, gretslji avea frixi s-nu armânâ fârâ Armânji tsi-lj luyursea ti lumakea naima sânâtoasâ a elinizmolui, maxusu di cându sculiili rumâneshtsâ featsirâ ahânta znjii tu eta 19 sh ahurhita di etâ 20. Dupu defturlu polimu mundialu, Gretslji bâgarâ mari presiuni pi Armânji sâ-shi agârsheascâ limba sh adetsli sh adzâ videmu câtu di catastrofalâ fu aestâ politicâ tsi ari izolatâ Elada di Evropa. Doxâ alu Dumnidzâ , Armânjilji nu kirurâ didipu sh adzâ ahurheashti unâ nauâ etâ ti elji. Evropa ahurhi di multsâ anji s-ancurageadzâ limbili reghionali tsi li luyurseashti ca aveari/patrimoniu evropeanu tsi agiutâ la aprukearea populiloru evropeani sh cari adarâ unu omu evropeanu ma sânâtosu sh ma axi s-lucreadzâ ma ghini sh ma autonomu. Au gretslji sinferu s-lj-astingâ Armânjilji? Va s-hibâ naima mari alathusi tsi potu s-u adarâ, va s-hibâ actulu suitsidaru tsi va s-astingâ sh cultura elinâ sh populu elinu.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Elada? Cumu elji s-luyursescu ca dealihea Elinji sh cumu suntu pirifanji câ azbur?scu di totna dauâ limbi, Armânjilji shtiu câ suntu singura lumaki a elinizmolui tsi poati s-ascapâ cultura elinâ tu naua catastisi di mondialidzari. Elji suntu puntea tsi leagâ antikitatea di prizentu sh suntu atselji tsi tu yinitoru potu s-sigurâpseascâ bana Eladâljei ca unu cratu, fârâ sinuri, cu unu populu bilingvu tsi s-andrupashti pi unâ lumaki cu mâduuâ sânâtoasâ sh cari spusi/prob? di eti câ nu cadi ni tu vimtu ni tu ploai. Cultura elinâ, mash cu Gretslji cari s-ankisirâ tu câsâbadzlji a loru, nu poati s-bâneadzâ fârâ universalitatea Armânjiloru tsi ahurhi la Philip sh Alexandru sh cari fu dusâ ma largu mash di cultura latinâ. Multsâ di oaminjilji politits ditu Elada dukescu aestu averu sh vini oara sâ s-andreagâ unâ alathusi tsi tsâni di ma multu di 150 di anji. Limba sh cultura armâneascâ prindi sâ sh-aflâ loclu tu Pantheonlu a culturâljei elinâ, di iu nu ari vdzitâ canâoarâ sh s-facâ ligâtura cu cultura latinâ cari u ari organicu nâuntrulu a ljei.

4.

Tu Republica Makidunia (FYROM), Armânjilji suntu pricânâscuts ca populu ahoryea, ama definitsiunea easti ambiguuâ sh nu agiutâ dipu la vigljearea a limbâljei sh adetsloru armâneshtsâ. Cumu contseptulu di « populu makedonescu » easti artifitsialu sh nu multu vecljiu, ma multu contestatu di Grets, sh anyisatu di Vâryari, elu ascundi mash frixea s-nu kiarâ vârâoarâ cându Evropa va-shi tindâ sinurli sh aclo. Tsi potu s-adarâ atselji tsi-sh loarâ numa di « makedonski » ?

Sinferlu a loru easti s-nu s-alasâ apitrusits ni di Grets, cari nu va lâ da vârâoarâ andreptulu sâ-shi dzâcâ « makedonji » sh nitsi di Vâryari cari nu vedu cu oclji bunji dispârtsarea di popullu vâryârescu, ti cari-lj lâyursescu. Aestâ apofasi adutsi limbidzari ti tsi politica tu aestu cratu adarâ tutu tsi poati tra s-blokeadzâ itsi developari di identit?ts xeani di “populu makedonski” .

Tsi sinferu au icâ prindi s-aibâ Armânjilji tu aestâ ripublicâ? Tu ipotheza câ mutrescu Europa ca unâ vlihurii iu tuts au idyili ndrepturi sh identitatea easti problemlu la cathi unu, Armânjilji prindi s-dzâcâ limbidu câ tu Ripublica Makidunia suntu Makedon-Armanji acshi cumu s-lâyursescu elji sh Makedon-Slavunji , ti atselji tsi nu voru s-lâyurseascâ Vâryari. Cu aestâ ipothezâ potu s-hibâ sinfunji sh Gretslji.

5.

Tu Rumânia, Armânjilji au agiumtâ pritu emigrari dupu tsi Rumânia fu singurlu cratu tsi adr? sh adarâ ninga unâ politicâ imperialistâ tu Balkanu. Sculiili adrati dupu 1864 nu avurâ canâoarâ sinferlu s-lji-agiutâ Armânjilji sâ-shi veaglji limba sh cultura. Easti limbidu dupâ 150 di anji sh maxusu dupu 1925, cându Armânjilji emigrarâ tu Cadrilateru, aclo iu pistipsea câ va s-aflâ “Armânia”, câ singurlu sinferu ali Rumânia easti s-tukeascâ Armânjilji tu limba sh cultura rumânâ. Ti Rumânia, Armânjilji suntu Rumânji , limba easti dialectu ali limbâljei rumânâ sh Armânjilji nu au ni isturia loru, nu au ni cultura loru sh nitsi identitatea loru ahoryea. Ti furnjia aestâ, di ma multu di 85 di anji sh maxusu di candu mass-media fatsi cânâscutâ cultura la alti populi ditu Rumânia, Armânjilji furâ ascumtsâ ca unu pericljiu ti contaminari. Doxâ alu Dumnidz? , elji nu kirurâ, ama nu di vrearea Rumânjloru, ma di itia câ instinctulu a loru di conservari âlj tsânu deadunu tu hoari iu armasirâ deadunu pânâ aoa sh 30-40 di anji, di cându s-veadi câ peanarga limba sh cultura keari. Dupu 1990, unâoarâ cu dishcljidearea sinurloru, Armânjilji s-dishtiptarâ sh adzâ caftâ statutu di minoritati natsionalâ, tamamu aclo iu s-dzâtsi c? taha l? easti patridha loru.

Tu kirolu ditu soni, maxusu di cându Armânjilji s-adunâ tu sutsati ditu tuti craturli sh ma multu  di cându alânci Consillu Armânjiloru, Rumânia i ma ghini spusu niscânti structuri tsi s-hârnescu ditu mintâtura tsi u adutsi ankizma sh nivrearea, bagâ suli sh-andrupashti grupuri tsi nu au dukeari armâneascâ sh voru iara s-aducâ ancâcearea tu mesea di Armânami, acshi cumu fu tu ahurhita etâljei 20, cându Armânjilji s-vâtâma unu alantu.

Lj-agiutâ aestâ politicâ ali Rumânie? Apandisea easti limbidâ: nu. Sh nu mash câ nu lj-agiutâ, ama lj-aspardzi imaghinea, ninti di tuti tru ocljilji a Armânjiloru dinuntru sh di nafoara sh dapoaia tru ocljilji a alântoru craturi sh milets cari nu potu s-hibâ sinfunji cu mintâtura tsi-u fatsi Rumânia andicra di Armânjilji ditu craturli a loru.

Cari easti sinferlu a Armânjiloru ditu Rumânia?

Cumu s-veadi dupu atsea dealihea dukeari, Armânjilji nu voru s-hibâ ufilisits contra la alanti milets ditu Balkanu sh ma nsusu di tuti, nu voru sh-kearâ isnafea sh identitetlu cari l-adutsi tuti h?rli cu cari suntu durusits. Tru Evropa cari s-adarâ adzâ, elji luyursescu elefteria/libertatea cari u au, s-hibâ punti anamisa di alanti populi sh nu unâ andrupari ti atselji tsi voru s-azburascâ tu numa a loru. Rumânia di adzâ nu ari putearea sâ-lj manipuleadzâ contra la alanti milets sh pritu c?ljiuri juriditsi va s-cândâseascâ pân tu soni s-lâ da Armânjiloru andrepturli tsi lâ si cadu.

Dupu cumu s-veadi ditu entipusli di ma-ndzeanâ, catastisea Armânjiloru easti unâ catastisi spetsialâ, tsi nu sh-adutsi cu canâ altâ. Noi minduimu câ singura cali tsi poati s-andreagâ lucurlu sh tsi va s-aducâ isihia tu Balkanu, easti alâxearea nomlui tsi reglementeadzâ minorit?tsli natsiunali acshi cumu easti elu ufilisitu adzâ. Contseptulu di minoritati natsiunalâ la cari s-agiumsi sh tu Rumânia ti Armânji nu poati s-andreagâ lucurlu trâ tuts Armânjilji.

Calea naima bunâ, prota ti Armânji, sh vahi sh ti alantsâ easti s-cilâstâsimu ti unu n?u contseptu cari easti ufilisitu tu alanti craturi ditu Evropa: populi sh culturi reghionali, maxusu ti atseali populi tsi suntu autohtoni tu locurli iu bâneadzâ. Easti calea tsi s-uiduseashti trâ tuti craturli iu bâneadzâ Armânamea sh cari poati s-li aproaki fârâ ankizmâ sh nivreari.

Niculaki Caracota

Paris, 20 di Alunaru 2010