TRA ARMANAMI

Aurica Piha, Radio România Internaţional, 30.01.2013 : Vrut ascultâtori, tu ahurhita-a lasarilʹei tânurâ un zbor prof. Alexandru Gica, striducătorlu Adrian Ciubotaru şi tu soni istoriclu Andrei Pippidi cu aestâ cuvendâ, di ma nghios, tânutâ la ediţia 2012 a Pânâyirlui Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti tu meslu brumar 2012 la lansarea a cartilʹei “Armânilʹi, Iutido, Iuva” di Nicolas Trifon.

ANDREI PIPPIDI – Ninti di hiratimatli ti autor daţ-n’i cali s-pitrec hiratimati a Editurâlʹei “CARTIER”  câţe fui dealihea impresionat di calitatea a aiştei apriduţeri ţi easti unâ carti ti-anami di lucru ş’mi hârsescu  câ avui pistusini tu autor ş’tu aestâ temâ, şi s-acâţă di lucru ta s-da a publiclui românescu aestâ carti ti cari va vâ spun ndauâ zboarâmasi aţeali ţi tânu di zânatea a mea di istoric ş’di cândâserli a meali tu ţi mutreaşti armânismul maxus tu direcţia tră romanitatea balcanicã.

            Ti voi sâ scot tu migdani easti câ Nicolas Trifon sâ spusi axi ta s-ngrâpseascâ unâ lucrari di mari eurudiţie cu unâ conştiinciozitati, ti-anami.

             Sigura voi nu va s-aştiptaţ di mini s-vâ spun, desi armânilʹi suntu un popul icâ nu, desi limba a lor easti un dialectu icâ unâ limbâ şi alti ahtãri.

            Suntu ntribãri cari, maca autorlu s-apruke ta s-da unâ apandisi tu aestâ carti s-clʹeamâ câ adrã lucurlu aestu cu discretie ahoryea ş’io ghinuescu ş’ tinisescu lucurlu aestu câţe tu unâ ahtari turlie nu tricu ca alanţâ pisti mãrdzin’ili a unlui lucru susto şi pisti aţea tin’ie ţi lipseaşti sâ u ţânem.

            Dimi, ca om nviţat, erudit, frati di a meu, tu aestâ zânati, di istorie tu cari lucrâm di ma multu di 50 di an’i mini nu pot s-adavgu multi lucri câţe spunearea a lui ân’i si pari concretâ, voi sâ spun maşi câ anvâlindalui tutâ eta di mesi ahântu mintitâ şi ti cari izvurli istoriţi nu suntu ahât multi cât eara ananghi şi avândalui curayiu ta s-agiungâ pân tu dzâlili a noasti, dimi xitâxindalui catastisea-a armân’ilor arâspândit cum furâ şi cum suntu tu tuti vâsiliili a aistei reghiuni ma pţânâ Kosovo, ama noi şi aşi nu pricunuştem aestâ vâsilie.

            Cum ţi s-hibâ am dip pţâni lucri s-adavgu apârnindalui di la unâ carti ti isi di ptân kiro, Roma, di Giuseppe Stavile ti s-klʹiama “Valachi e Valachia della literature franceze medievale” şi ari ndauâ titluri di cântãri epiţi frânţeşti icâ italo-frânţeşti dit eta XIII şi XIV cari nu eara pânâ tora tricuti tu bibliografia a subiectului.

            Ti easti interesantu, easti aţea câ şi aoa autorlu feaţi unâ observatie justâ, tu prota parti a etâlʹei, dimi dupu cruciada IV vlahilʹi suntu mutriţ cata cum eara sarazin’ilʹi ca pângân’il’i ni embistimen’i.

Cu kirolu ahurhim ta s-ghivâsim ti “Le Roy de Blaque” ica “La provincie de Vlachie” şi altili.

Tuti aesti s-aproaki di averlu a vâsiliilor romani pisti cari va s-tindâ amirâria otomanâ.

Dimi, dip pţân ti adâvgari. A, nica ţiva tora tu ţi mutreaşti isturia modernâ şi zburãscu ti momentul multu importantu a Eradeauâlʹei a Sultanlui cându suveranlu ali Amirârilʹe Otomanâ pricânoaşti ca millet isa tu ndrepturi cu alanti natiun’i muslimani i criştini, ti vlahi.

Easti anlu 1905 tu 23 di Mai ş ti aestâ âlʹ dzâc al Nicolas s-mutreascâ pisti aduţerli aminti diplomatiţi al Alexandru Lahovari cari furâ tipusiti di pţân kiro s-clʹeamâ li reeditã diznău.

Eali furâ tipusiti ti prota oarâ tu Convorbiri Literare prit anilʹi 1935-1937 ş-tora reeditati.

Cadealihea easti câ ari aclo multi informatii ti situatia dit atel kiro ti amirâria otomanâ.

Videt, io lugursescu câ aestâ carti nâ agiutâ s-nkisim ma largu pi calea a cunustearilʹei cama limbidâ ti cattisea dit Balcani s ti tutâ isturia aarmânilor asi cum fu ea cercetatâ si spusâ tu aestâcarti, dimi easti unâ paradigmâ ti cariti s-hibâ atel insu ti va ta s-aproaki di aestâ temâ.

Aoa si un kiro, bas tu 1989, domnul Nicolae Tanasoca tânea unâ comunicari cu numa “Easti posibilâ unâ isturie ti Romanitatea Balcanicâ” ? Atumtea eara nica un semnu di ntibari ti mini lu-astergu tora.

 Bucureşti, 23 noiembrie 2012