TRA ARMANAMI

Comunicat de presă al Ministerului de afaceri externe 23.12.215 : « Pe 23 decembrie, Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu,  a sosit în vizita pentru doua zile în Republica Albania. În întrevederile pe care le-a avut  cu Halil Hyseni, adjunctul ministrului albanez al Afacerilor Externe, și Valter Ibrahimi, consilier diplomatic al președintelui Republicii Albania, oficialul român a reiterat susținerea fermă pentru perspectiva europeană a Republicii Albania, precum și menținerea disponibilității României în ceea ce privește oferirea de expertiză în domenii prioritare pentru partea albaneză, pornind de la experiența și lecțiile învățate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ministrul delegat  și-a exprimat  încrederea că se vor înregistra progrese concrete în   (…) protecția persoanelor aparținând minorității înrudite din Albania. În cadrul discuțiilor, a fost abordată și oportunitatea inițierii unor demersuri privind înființarea unui centru cultural la Korcea, care să contribuie la păstrarea și promovarea culturii și identității românești. (…)

Interlocutorii au agreat că membrii comunității aromâne din Republica Albania, respectiv ai minorităţii albaneze din România, reprezintă o punte de consolidare suplimentară a dialogului dintre România și Albania, constituind un factor favorizant al schimburilor culturale. S-a convenit, totodată, consolidarea cooperării bilaterale, precum şi identificarea de noi arii de cooperare. http://www.mae.ro/node/35161 »

Decriptare/Comentariu HabAr  (1) :

Această vizită se inscrie într-o tentativă initiată acum mai multi ani de statul român de a obţine recunoaşterea statutului de minoritate naţională româna pentru aromânii (armãnji, rrãmãnji)  din Albania care la ora actuală sunt consideraţi ca « grup etnic ».

Un demers similar a fost întreprins în Republica Macedonia, cu aceeasi promisiune de a ajuta această ţară să integreze Uniunea europeană. El s-a soldat cu un eşec, deocamdată, fiindca în R. Macedonia aromânii sunt deja recunoscuţi ca minoritate nu însă sub numele de « români »

Argumentul statului român este că, dupa 1990, albanezilor si macedonenilor din România li s-a acordat statutul de minoritate. La recensământul din 2002, 731 persoane s-au declarat « macedoneni » şi 520 « albanezi » în România. În acelaşi an, 9 695 persoane se declarau « vlahi » (aromâni) în R. Macedonia. Pentru Albania nu există cifre oficiale, însă numârul aromânilopr este mai mare.

Demersul statutlui român se izbeşte însă de două  obstacole. Pe de o parte, Comunitatea aromânilor din România a cerut în 2005 statutul de minoritate pentru aromânii din această ţară în care, tot în 2002, 26 387 s-au declarat aromâni. Pe de alta parte, majoritatea lingviştilor străini care au studiat în ultimile decenii pe aromâni consideră că aceştia vorbesc o limbă distinctă de română (Cf. http://www.courrierdesbalkans.fr/bazar/blogs/l-en-dehors-balkanique-o-le-blog-de-nicolas-trifon/le-roumain-et-l-aroumain-dans-le-manuel-des-langues-romanes.html).

Aromânii din Peninsula balcanică sunt oare români ? Principalul argument al discursului naţional româ este de ordin lingvistic : aromâna este un dialect istoric, extra-teritorial al limbii române deci aromânii din Albania şi R. Macedonia sunt români. Acelasi lucru este valabil deoretic si pentru cei din Grecia, ţara cu cei mai mulţi aromâni. Statul român nu a întreprins însă acelaşi demersuri faţă de statul grec care, la rândul său, consideră pe aromânii din Albania drept « greci vlahofoni ».

Chestiunile legate de statutul aromânei ramân tabu în România, unde mulţi  lingviştii continuă să susţină versiunea moştenită din trecut despre aromânii consideraţi drept « români din sud » sau « macedoromâni ». Aparent ei nu o fac într-un mod suficient de convingător şi eficace. Acesta este poate motivul pentru care, în ajunul vizitei în Albania, Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a dus în vizită pe 22 decembrie la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române. În discuţiile pe care le-a avut cu această ocazie cu academicianul şi directorul instituţiei, Marius Sala, cu profesorul universitar  doctor Nicolae Saramandu, directorul Departamentului de Dialectologie şi Onomastică, profesorul universitar doctor Manuela Nevaci, membru al Consiliului ştiinţific, precum și cu alţi membri ai Institutului, el a subliniat necesitatea ca mediul academic să aibă o poziţie fermă în legătură cu apartenenţa la limba română a dialectelor româneşti sud-dunărene: aromân, meglenoromân şi istroromân.

În comunicatul Ministerului de afaceri externe nu sunt precizate subiectele abordate.

http://www.mae.ro/node/35147

Nicolae Saramandu si Manuela Nevaci sunt autorii Atlasului lingvistic al dialectului aromân.

Identitatea româneasca în context balcanic este titlul cărtii publicate recent de Manuela Nevaci. Pozitia cercetatorilor de la Institutul de lingvistica de la Academia româna reiese destul de clar din prezentarea în engleza a acestei carti: http://www.cultura.postdoc.acad.ro/cursanti/sinteze/nevaci_manuela.pdf

 (1) HabAr : Hãbãri di la armãnj loati sh’la armãnji dati (Agentsia di infurmatsii armãneshtsã HabAr=Agence aroumaine d’informations HabAr=Agenţie aromână de informaţii HabAr=Aromanian news press HabAr…)