TRA ARMANAMI

DECLARATSIUNI

Cu itia andamusiljei gheneralâ a Consillui Armânjloru(CA), tsânutâ Custantsa, Rumânia, la 27 di Maiu 2017, cu partitsiparea reprezentantsâloru ditu Rumânia, Albania, R. Makidonia, Sârbia, Frantsa sh Ghermania sh a Consillui Tinirloru Armânji (CTARM), Cumândâsearea Consillui lo apofasea s’da unâ declaratsiuni, acshi cumu yini manghiosu:

1. Ti unâ ma bunâ akicâseari andicra di Farili ditu tuti craturli, numa ufilisitâ ti Consillu easti:
   •       Consillu Armânjloru tu limba armâneascâ,
   •       Conseil des Armâns tu limba frântseascâ,
   •       Council of Armâns tu limba anglikeascâ.
2. Consillu Armânjloru, simfunu cu tuti Farili ditu craturli iu bâneadzâ Armânjilj, sh vidzândalui znjilja tsi u featsi nomlu 299/2007, cu articulu 1.1.a, aprukeatu tu anlu 2013 tu Rumânii, mutrindalui ufilisirea contseptului di „Rumânu di itsido/Român de pretutindeni“ ti tuts Armânjilj, itsi numâ poartâ tu tuti craturli ditu Balkanu, caftâ la kivernisea rumâneascâ cumu sh la Prezidentulu ali Rumanii, Domnul Klaus Johannis, s’da prova di intelighentsâ sh mintiminilj, sh’alâcseascâ politica tu Balkanu, s’pricunoascâ Armânjlj ca unu populu reghionalu, s’nu para s’minteascâ tu alti craturi iu bâneadzâ Armânjlj sh s’agiutâ la spâstrearea limbâljei sh culturâljei Armânjloru tu Rumânia. Tuti Farili caftâ ca articulu 1.1.a ditu nomlu 299/2007 s’hibâ scosu ditu nomu.
3. Consillu Armânjloru caftâ la Adunarea Parlamentarâ a Consillui a Europâljei ca recommandarea 1333/1997, tsi adarâ estanu 20 anji, s’hibâ loatâ iara tu meatri sh s’caftâ unâ cali ti bâgarea elji tu pratikilj la livelu europeanu. Consillu Armânjloru caftâ a Secretarlui gheneral a Consillui Europâljei sâ’lji hibâ pricunuscutu statuslu di ONG partitsipativu, ca unâ prota pricunushteari sh tinjiseari a popului armânescu.
4. Consillu Armânjloru caftâ la Parlamentulu Europeanu, cu andruparea Intergruplui ti Minoritats, sâ’lji ascultâ ponlu sh s’aflâ cālji ti andruparea Armânjloru ti acces la proiecti ti spâstrearea limbâljei sh a culturâljei armâneshtsâ, ahorghea/independentu di craturli iu bâneadzâ, ti furnjia câ aesti craturi nu lâyursescu Armânjlj ca populu ahorghea.
5. Consillu Armânjloru andrupashti “Minority SafePack Initiative” sh caftâ la tuti Farili sh sutsatili armâneshtsâ s’anyrâpseascâ numa la tuts membri a loru tu sitlu : https://ec.europa.eu/citizens-initiative/32/public/signup.do
6. Consillu Armânjloru, tu tesea di membrâ a ELEN (European Launguage Equality Network, deadunu cu alanti populi reghionali ditu cari adutsemu aminti Alsakianji, Baski, Bretonji, Catalanji, Occitanji andrupashti Protocolu ti andrepturi lingvistitsi, simnatu San Sebastien tu Spanii tu meslu di Andreu 2016.
7. Consillu Armânjloru la câftarea Farilor va s’andreagâ unu simpozionu ti standardizarea limbâljei, cari prindi s’anyrâpseascâ dupu nomurli di la Gramatica alu Mihali Boiagi (1813) sh adâvgati la simpozionlu di Bituli, andreptu di Tiberiu Cunia.
8. Consillu Armânjloru caftâ la tuti Farili sh sutsatili cari suntu parti ditu Consillu sâ’sh tsânâ andamusea gheneralâ di alidzeri sh s’da hâbari cari suntu reprezentantsâlj aleshi tu Consillu, ninti di andamusea gheneralâ ti alidzeri nali tsi va s’tsânâ ninti di ishita anlui Skopje i Tirana.
9. Consillu Armânjloru, luândalui tu isapi câftarea alu Rrapo Zguri tsi s’tradzi ditu tesea di grâmâticu gheneralu ti furnjii di sânâtati, lo apofasea s’numâseascâ grâmâticu gheneralu Nikolin Zharkalli. Tu tesea di grâmâticu gheneralu, Nikolin Zharkalli easti investitu cu putearea di reprezentantu ufitsialu a Consillui Armânjloru sh ari borgea ti adutsearea tu dzuuâ a cārtsâlor ufitsiali pininga Giudicolu di Tirana.
10. Consillu Armânjloru caftâ la tuti Farili sh Sutsatili tsi suntu parti tu Consillu s’yinâ cu pripuniri ti aprukearea di noi membri sh ti promovarea ti noi proiecti cu andrupari localâ, natsionalâ i europeanâ.

Prezidentu a Consillui Armânjloru,

Niculaki CARACOTA