TRA ARMANAMI

La 17 di Aprilu s’tsanu Bruxelles una andamusi andreapta di Parlamentulu Europeanu tri minoritatsli ditu Gartsii. Sutir Blets sh Costa Canacheu na cafta s’nidzemu Bruxelles s’reprezentamu Armanjii ditu Europa. Ica ad-hoc (cumu avemu huia s’adramu di naima multi ori) caftamu s’tsanemu unu njicu zboru s’na canoasca sh la Bruxelles, ashi cumu adramu pana tora la Strasbourg la Consiluilu a Europaljei.
Fara s’voiu s’catayursescu pi vara, minduiescu ca iasti ghini s’himu ma aproapea unu dialantu sh s’na caftamu sinferlu a nostru pisti tutu iu putemu s’agiundzemu, sh maxusu aclo iu agiutorlu angreaca mamultu. Va pitrecu tru atashamentu zborlu tsi’lu tsanui (andreptu aclo tu sala iu s’tsanea andamusea) pi frantseashti, sh cari lipsea s’tsana mash 3 minuti di oara.
Niculaki Caracota

Zboru tsânutu Bruxelles la 17 di Aprilu 2008, iu mini sh Domnulu Iancu Perifan, la câftarea alu Sotir Bletsa sh Costa Canacheu reprezentamu Armânji ditu Europa

Tinjisits Parlamentari, Tinjisiti Doamni, Tinjisits Domni,
Nji numa Niculaki Caracota, yinu ditu Frântsilji, di Paris sh vâ azburascu prota tru numa aluSotir Bletsa, Prezidentulu a Sutsatâljei a Armânjloru di Athena, cari-nji câfta s yinu auaBruxelles, iu s azburashti tri minoritatsli ptsânu cunuscuti ditu Gârtsilji sh iara vâ azburascutru numa la tuts armânjlji ditu Europa.
Avdu aua, azburandalui trâ minoritats ditu Gârtsilji, maxusu di Turtsâ sh di Makedoneanji dilimba slavâ.
Nu s azburâ dipu di unâ minoritati, naima veacljia, ptsânu cânâscutâ, ti atsea câ iasti multu tâcutâ sh fronimâ.
Ninti s vâ dzâcu di cari iasti zborlu, voiu s vâ dzâcu câ zborlu di minoritati iasti uninstrumentu juridicu, ufilisitu di craturi sh di Europa, tru cari intrâ atseali comunitats caribâneadzâ tru mesea di populi ma mari, dupu cari luarâ numa craturli natsionali. Tru Europa di adzâ, ashi cumu noi tuts di aua vremu su adramu, adzâ ica mâni, tuts himu i vahimu minoritats. Ma cu tinjii unu ti alantu, va himu tuts populu europeanu. Cumu minoritatea di cari mini voiu s vâ azburascu iasti ma multu, mini dzâcu câ zborlunaima uidisitu iasti populu reghionalu.
Iasti zborlu di Armânji, cunuscuts cu numa di Vlahi tru Gârtsilji, Ciobanji tru Albanii,Tsântsari tru spatsiulu Ex-Jugoslavu, Makedonji i Makedo-romanji tru Românii. I aflamuadzâ tu tutâ Europa, tru America, Australia, Naua Zeelandâ. Pisti tutu aiestu populu azburashti idyea limbâ. Iasti unâ limba, azburâtâ di pisti dauâ njii di anji, singura ditu tuti limbili europeani, cari nafoara di ptsânili zboarâ loati di la miletsli ninga cari bâneadzâ, cumu au tutilimbili, ari tru structura ei, jumitati cari li aflamu tru cultura elinâ, jumitati cari li aflamu tru cultura latinâ.
Iasti naima europeanlu populu ditu Europa.
Nu amu aua, nitsi kirolu, nitsi loclu s vâ dzâcu mamultu di populu makedono-latinu tru numaa curi vâ azburascu. Ti tinjisita comisii cari andreapsi aiestâ andamusi, ti doamna Prezidentâ Nelly Maes sh tidomnulu coprezidentu Hans Heinrich Hansen, amu ndauâ documenti, Recomandarea 1333aprukeatâ di Consiliulu a Europâljei tri pricunushtearea Armânjiloru, Rezolutsia di Disentis di 2007, iu Armânjlji aspunu tsi suntu sh tsi voru, mârtirii (temoignages) anyrâpsiti trâ populuarmanu di pisti 1000 di anji, sh unu documentu tru limba greacâ pitricutu di Sotir Bletsa cucatandisea Armânjloru tu Gârtsii.
Vâ hâristusescu câ nji deaditu zborlu sh câ mi ascultatu.
Voiu s pâlâcârsescu chivernisili ditu Gârtsii, Vârgârii, Românii cari suntu aua reprezentati,cumu sh atseali ditu Albanii, Makedonia Ex-jugoslavâ sh Sârbii, cari amu nâdia câ va hibâaprukeati tru ptsânu kiro tru Comunitatea europeanâ, s agiutâ populu armânu s armânâ ashicumu iasti di pisti dauâ njii di anji. Sâ shi tsânâ limba sh cultura, di naima veacljili ditu Europa.
Cultura la cathi populu adarâ Europa ma arhundâ sh ma sânâtoasâ.
Europa prindi s pricunascâ sh s tinjiseascâ cathi populu, minoritati, comunitati i parti di cariiasti adratâ sh mash ashitsi va hibâ dealithea unitâ, ashi cumu tuts cari hits aua cilâstâsitsâ.
Vâ hârsistusesu nica unâ oarâ câ mi ascultatu.

Adâvgari

Dupâ tsi tsânui zborlu pi frântseashti, unâ tinirâ musheatâ di Trikala, di dadâ armânâ, câft sh ea zborlu sh dzâsi câ nu iasti sinfunâ cu Sotir Bletsa cari caftâ ca vlahlji s hibâ minoritatitu Gârtsilii. Câliseashti pi tuts s yinâ Trikala i tru hoarili iu bâneadzâ armânjii, s veadâ cumu ei âshi tsânu adetsli sh limba sh câ nu voru s avdâ di zborlu minoritati.
Câftai nica unâ oarâ zborlu dupu tsi Prezidenta Nelly Maes dzâsi câ iasti sinfunâ cu mini anda dzâshu câ tuts himu minoritari tru Europa, sh adâvgai câ mi hârsescu câ tru Gârtsii vlahiiâsh-tsânu adetsli sh limba sh adushu aminti nica unâ oarâ câ zborlu minoritati iasti mash unu instrumentu juridicu, câ nu va s nâ aspâremu di elu sh câ mini voiu mamultu zborlu di populu reghionalu . Ashi Armânjii va hibâ Grets ma sh Armânji tru Gârtsii, ashi cumu mini hiu Francezu ma sh Armânu tru Frântsii sh cumu lipseashti s hibâ Românji ma sh Armânji tru Românii, Vârgari ma sh Armânji tru Vârgârii, Makedonji sh Armânji tru Makedonia Ex-jugoslavâ, ca naima vecljilu populu tsi s aminta tru Makedonii.
Dupu dauli interventsii tsi li avui mini, purtâtorlu di zboru di la sutsata Greek Helsinki Monitor Panayote Dimitras, adusi di multi ori aminti di vlahii ditu Gârtsii sh di frixea autorit tsloru gârtseshtsâ sâ-lji pricunoascâ.
La dipiseari, azburâmu cu ma multsâ parlamentari cari vrurâ s nâ cânoascâ ma ghini. Azburâmu cu unu tiniru parlamentaru ditu gruplu socialistu ditu Gârtsii, cu numa di Costis Yeraris, unâ minti multu discljisâ, cari mutreashti problema Armânjloru fârâ pregiudicatâ.Unu altu parlamentaru grecu ditu gruplu liberalu, cu numa Emmanouil Manolakis lu arisi multu zborlu a nostru sh nâ dzâsi câ elu cunoashti multu ghini pi vlahi sh câ elu s pari câ ari arâzgâ vlahâ.
Minduimu câ aiestâ andamusi nâ agiut nica niheamâ s himu cânâscuts tru Parlamentulu Europeanu iu lipseashti deauashninti s himu prezentsâ, ashi cumu amint mu unu statutuahoryea (nica ashi cumu vremu sh avemu nâdia) la Consiliulu a Europâljei.

Niculaki Caracota
Paris, 18 di Aprilu 2008

17 di Apriir – Bruxelles