Un text pasionant despre cercetarea unei arhitecte urbaniste, Roxana Maria Triboi, privind oieritului urban și rolul lui în viitor din revista nu mai putin pasionanta D.O.R. (extras) Cf. https://www.dor.ro/oile-de-la-periferia-bucurestiului/?fbclid=IwAR20HTbXn-n8vjFU58A_mMxbfa0BYDV5dtPMNleSfunbtZWQlrOiR8ZMIPk
De multe ori mi-am zis şi am zis şi cunoscuţilor mei : în fiecare familie de aromâni există o poveste, o « istorie » demnă de transpus pe peliculă sau aşternută pe foile legate între coperţile unui roman. Depinde însă de priceperea şi iscusinţa celui ce cutează să se aventureze pe aşa un drum anevoios şi imprevizibil.
Încercări au fost şi vor mai fi multe şi de asta îmi cântă sufletul de bucurie să aflu că ei, aromânii, vor dăinui şi după ce noi nu vom mai fi.
Facsimil extras din « Referat privind necesitatea organizării unui muzeu al etnografiei dobrogene », Tancred Bănățeanu din Dosarul MAP – 34 „Muzee din tara si strainatate,” vol. 1/2.
Facsimil extras din « Raport privind deplasarea în R. P. Albania », Tancred Bănățeanu din Dosarul MAP -36 „Călătorii în străinătate”, vol. 1/3, R.P. Albania (1966)
Facsimil extras din Dosarul MAP – 34 « Prin muzeele şi monumentele etnografice ale Albaniei »,Tancred Bănățeanu din Dosarul MAP – 34 „Muzee din tara si strainatate,” vol. 1/2.
Facsimil extras din «Informare privind prima etapă de cercetări asupra sitruaţiei artei populare din regiunea Dobrogea (1965) din Dosarul MAP – 34 „Muzee din tara si strainatate,” vol. 1/2.
La situation en Albanie n’est pas facile pour les Aroumains. Dès lors que l’on met l’accent sur leur parenté avec les Grecs ou avec les Roumains, ils cessent de faire figure d’autochtones ce qui, sur place, est plutôt un handicap, un handicap relatif cependant puisque parfois compensé par les largesses tant des Grecs, en matière de permis de travail, que des Roumains, quand il s’agit notamment des bourses d’études. Lire la suite…