Dec 26 2015
Comunicat de presă al Ministerului de afaceri externe 23.12.215 : « Pe 23 decembrie, Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a sosit în vizita pentru doua zile în Republica Albania. Lire la suite de “HabAr # Aromânii, minoritate natională românească în Albania?”
Dec 18 2015
« Nenea Iordan era macedonean. Avea ce avea cu laptele, cu iaurtul şi cu brânza. Ca mai toţi macedonenii, deschisese o iaurgerie pe calea Griviţei. Si acolo, într-o casă potrivită scopului, nenea Iordan avea locuinţa, avea o sală cu un cazan mare…
Lire la suite de “Nenea Iordan, macedoneanul cu două paşapoarte de străin”
May 07 2012
Ndauâ di spusili a profesorlui Neagu Djuvara, ditu unu interviu adratu di Maria Cica, tra TV Culturalu di Bucureshti, mi facu s-pistipsescu câ atsea tsi dzâsi Tache Papahagi ligatu di keardirea a Armânjiloru fu mashi unu asparyiu, prota trâ Armânji shi deapoia trâ oaminjilji politits ditu Rumunia.
Cumu mini’lu voiu multu Neagu Djuvara, dupu tsi-lu cânâscui pirsunalu Paris, prindi s’dzâcu di prota câ minduierli di manghiosu nu li aducu aoa trâ scâdearea i mâryearea tinjiei sh ihtibarea tsi ljiu portu. Ama, cumu plirufuriili sh minduierli tsi li aspuni scotu tu miydani unâ ayunjiseari i xiki ti cunushtearea Armânjloru, amu nâdia câ va-nji hibâ ljirtatâ iliftiria tsi-nji loai ti asetâ nauâ mutreari.
Va câftămu tu zboarâli di ma-nghiosu s-dizvârtimu pozitsiunea alu Neagu Djuvara shi, deadunu cu-a lui, a unâlj parti di clasa politicâ ditu Rumunia, tu cari intrâ di cama di 150 di ani shi avdzâta a lui fumealje, di arâzgâ armâneascâ.
Aflămu lucri di simasii cari va n-agiutâ s-dizvâlimu ma limbidi pozitsiunea shi filosofia alu Neagu Djuvara, cari adzâ suntu evoluati/altâ soie. Lire la suite de “Djiuvairi”
Jan 21 2011
Les Aroumains, un peuple qui s’en va / Cincari, narod koji nestaje
Nicolas Trifon / Nikola Trifon
Belgrade, 2010, 559 pages, 20 cm
Sutsata armaneasca ”Lunjina” di Beligradi ari harau s-va spuna ca la 55. panayur a cartiljei Beligradi u prezenta monografia armaneasca ” CINCARI, narod koji nestaje…” al dr Nicola Trifon pi limba sarbeasca. Editura easti ali Lunjina, apridusearea pi sarbeashti di la Lila Cona.
Promotsia a cartiljei va s-tsana tu yinaru cu prezentsa a autorlui, domnul Trifon.
Aflats aua un articol tu Courrier de Balkans iu iasti prezentata aesta carti.
Jul 28 2010
Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ. Lire la suite de “Naua perspectiva”
May 23 2010
TRI MULTSÂ ANJI DZUA NATSIONALÂ A MAKEDON-ARMÂNJILOR DI IUTSIDO !
Armânjilji, yiurtusescu adzâ unâ pricânushteari di populu ahoryea, pricânushteari tsi s-amint? nica ditu kirolu Amirâriljei Otomanâ, pricânushteari tsi s-asteasi diunâoarâ cu amintarea a craturiloru natsiunali tu Balcanu, cându Armânjilji furâ agârshits di isturii.
Ama nu s-asteasi canâoarâ vrearea sh-nâdia Armânjiloru s-armânâ tu banâ. Tr-atsea, dupu multsâ anji di alumtâ, anji di lucru sh-copusu, Armânjilji aprukearâ unâ pricânushteari nauâ, tu Evropa modernâ di adzâ, pritu Dimândarea 1333/1997. Tu tuti craturli iu bâneadzâ alji adzâ, sh-prota oara sh-tu Gârtsii, yiurtusescu aestâ dzuuâ cu mari harauâ, gimbushi shi optimismu ca armânamea nu va s-chearâ, sh-tuts deadun câlistusescu ARMÂNAMILJEI la nai ma mari evenimentu armânescu MOSKOPOLE 2010 ti Stâ Mâria.
S’tâ Mâria s’ti aflâ Moskopole!
Jan 25 2010
Tru unâ cuvend? di ma ninti, dzâtseamu câ zborlu « makedonu », (tsi zugrâpsea ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bâna maxusu tru munti sh tritsea unâ ban? alâcsitoari di locu/migratoari), lu afl?mu pânâ tu eta 11, ligatu di dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).
Atselu cari bâg? thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amir? tru anlu 867.
Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amir? vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).
Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.
Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?
Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.
Oct 30 2009
Oct 09 2009
Pi site-lu TV-Radio Makedonia aflats la sectsia Arhiva pisti doaua suti di video andreapti di Yioryi Shutaru. Aua putets s-videts sh-avdzats andamusi i festivali andreapti di multi sutsati armaneshtsa dit tut Balkanlu.
A noaua na loua multu harii emisia adrata di redactsia armaneascsa di Republika di Makidunii ti Dzua Natsionala la 23-05-2009 tu Republika di Makidunii
Tip: atseali dip tu soni video suntu pi frandza dit soni. Antsapats aua!
May 11 2009
On 2 May 2009, at the Greek-Albanian Kristallopigi (Florina) border crossing, 86-year old French citizen Jean (Iancu) Perifan was refused entry into Greece. He was given a refusal of entry note in Greek and Albanian (he speaks neither language) explaining that he was being refused entry because he was an “individual dangerous for national security”.
Lire la suite de “GREECE: Human rights defender refused entry into country”
