TRA ARMANAMI

Aproximativ 150 de persoane venite de la Atena, Larissa şi alte centre universitare din Grecia au participat la « Ziua de studiu asupra transliterării (scrierii) limbilor de tradiţie orală : cazul aromânei » pe data de 9 noiembrie la Universitatea de la Ianina.

În 2016, Ion Caramitru, pentru Societatea de cultură macedoromână (SCMR), semna un protocol de colaborare cu Eugen Tiberiu Popescu pentru Institutul Eudoxiu Hurmuzachi.

Nu ştim cât de fructoasă a fost această colaborare şi mai ales în ce a constat ea. Putem totuşi considera că dispariția acestui partener constituie o pierdere cu atât mai dureroasă pentru SCMR cu cât Ministerul pentru românii de pretutindeni a pierdut şi el prerogativele de care se bucura anterior.

«Απ’ το σχολειό μεχρι στο παζάρι/ η γλώσσα μας δεν έχει αγάπη»
Εκδόθηκε στην Ελλαδα ένα βιβλίο αξιοθαύμαστο….Σε τρεις γλώσσες: Βλάχικα, Ελληνικά και Αγγλικά. Έτσι θα πάει σε όλον τον κόσμο…Ο πολιτισμός δεν μένει σε έναν τόπο!

“Ditu sculio pãn‘n pãzari/ Limba a noastã nu‘ari vreari“

Alãnci tu Gãrtsii unã carti ti anami… Cartea easti pi 3 limbi: armãneashti, gârtseashti shi anglikeashti. Ashi s-dishcljidi cãtã lumea-ntreagã… Cultura nu sheadi tu unu cutaru!

Adzã, poetlu Spiru Fuchi ânj deadi unâ musheatã hãbari:

Alãnci Tirana, tu editura „Botimet M&B“, cartea mea di poemati, pi doauã limbi : armãneashti-arbinisheashti: Pãnea di zboarã=Buka e fjalëve
Adutsearea pi armãneshti u featsi poetlu Spiru Fuchi cari aleapsi poemati ditu tutti cãrtsãli a meali.

Minduimu cã aesti dauã axii suntu atseali ma aleaptili ti personalitatea a inginerlui Iancu Perifan, yiurtusitlu di adzã. 

Di tiniru acãtsã calea alumtãljei politicã  – cali cari tinjisea axiili morali atseali ma aleaptili trã uminitati shi cari daima furã tinjisiti shi tu fara armãneascã.    Alumta politicã ditu tinireatsã ãlj deadi unã praxi cari va lu-agiutã tutã bana sã-shi imnã calea-ndreaptã, cari dutsi alargu… Aestã alumtã lu dusi cãtã problema armãneascã shi ahurhi s-lucreadzã trã-ndrepturli-a Armãnjiloru, tu unu chiro cãndu Armãnamea pãrea cã-shi doarmi somnulu ditu soni…

Semnul sum cari cură bana alu lali Iancu suntu stihurilji alu George Murnu ditu poema ”Trâ Armânami” (numa a sutsatâljei AFA shi a fimiridâljei scoasâ di AFA ; stihuri motto ti aestâ revistă) : 
”Si-nj armâneari nâ minutâ,/ Mashi unâ chicutâ di banâ,/ U dau trâ tini, Soe-nj vrutâ.”

Unu articolu tra lali Iancu Perifan (angrapsitu tu 2008; fu tipusitu shi tu cartea di thimiseri alu lali Iancu, 2011).

Cu furnjia Andamusielji ghenerali a ELEN (Europen Language Equality Network) tsi s’tsânu Rennes, tu Bretania, Franta, la 26-27 di Brumaru, Consillu Reghionalu Culturalu ditu Bretania, andreapsi sh unu Forumu ti Andrepturli Linguistitsi, iu furâ câlisits ma multsâ reprezentantsâ ditu organismili internatsionali.

Nous avons reçu de la part de Stamatis Beis, de l’Académie d’Athènes, le communiqué suivant concernant la journée d’étude consacrée à l’aroumain qui aura lieu bientôt ainsi que la liste des participants puis le programme de cette manifestation.

Pe 1 ianuarie 1901 apărea în cotidianul Adevărul anuntul care urmează semnat “Marin”. Îi multumim lui Cosmin Manolache care a dat de el în cercetarile sale în arhive si ne-a trimis documentul scanat care figureza la sfârsitul anuntului. Întrebarea este : Cine stie ceva despre această Confesiunea ortodoxă a aromînilor Sf. Nicolae care pare sa fi avut un program ambitios ?