Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri  cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti  alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ.

1.

Tu Arbinishii, Armânjilji suntu naima multsâ dupu atselji tsi bâneadzâ tu Elada. Tuts himu sinfunji câ elji bâneadzâ ditotna aua, câ suntu vidzuts ca unu populu ahoryia, cu unâ limbâ sh culturâ a loru, cari nu easti idyia cu vârâ ditu atseali tsi lâ dzâtsemu natsiunali dianvârliga. Ditu etili veclji, acâ nu s-mintea cu alantsâ, elji bâna deadunu cu ilyrlji sh cu gretslji. Nu easti vârâ sicretu câ ninti di prota giumitati a etâljei 19, limba francă tu Balkanu eara limba greacâ,

ufilisitâ  ma multu ca limbâ ti culturâ sh emburlâki sh ma ptsânu ti expansiuni natsiunalâ. Aestâ limbâ nu avea vârâ mari influentsâ tu comunitătsli di Armânji sh Arbineshi tsi bâna ahoryea, ahântu kiro câtu nu avea alâncitâ sculia, ca turlii di culturalizari di masâ. Easti evidentu câ mash acshi s-exiyiseashti câ tse atumtsea cându s-amintarâ craturli natsiunali, limbili azburâti mash oralu sh cari nu au muritâ vârâoarâ, pali ishirâ tu miydhani sh agiumsirâ limbi anyrâpsiti sh adyivâsiti.

Ti Armânji, cari s-pari câ nu avea vocatsiuni natsiunalâ, deftura parti a etâljei 19 adusi unu nău elementu tsi ankidică ti multu kiro, calea tsi u-avea acâtsatâ alanti milets.

Easti zborlu di sculiili rumâneshtsâ tu cari unâ njicâ parti di Armânji fu traptâ sh mintitâ tu minduiarea a ljei identitarâ . Siyura câ naima multsâ di Armânji armasirâ sumu influentsa sculiiloru gârtseahtsâ, maxusu câ elji avea alumtatâ ti amintarea cratlui gârtsescu. Ti aeshtsâ va s-anyrâpsimu ma-nclo.

Ti Armânjilji tsi s-dusirâ la sculiili rumâneshtsâ, shtimu câ aclo elji nvitsa mash limba sh isturia ali Rumânie . Tsiva ditu identitetlu a loru istoricu icâ culturalu nu eara adusu aminti tu aesti sculii, ti furnjia câ limba armânâ eara luyursitâ ca dialectu ali limba rumânâ sh orighinea Armânjiloru eara idyea cu a Rumânjloru.

Aestâ politicâ dusâ di Rumânia, andrupâ dupu defturlu polimu balkanicu, caftarea sh aprukearea Cadrilaterlui, iu emigrarâ unâ parti di-atselji tsi anvitsarâ icâ furâ sumu influentsa sculiiloru rumâneshtsâ. Ti aeshtsâ Armânji pali va s-azburâmu ma nclo.

Dupu defturlu polimu mundialu, regimlu comunistu ditu Rumânia ancljisi sculiili ditu Arbinishii sh Armânjilji nvitsarâ mash tu limba arbineasâ. Acâ nu nvitsarâ limba armânâ tu sculii, aclo iu bâneadzâ tu comunităts ma mări, limba easti spastritâ multu ghini, acshi turlii câ comunicarea cu alantsâ Armânji tsi bâneadzâ tu alanti craturi ditu Balkanu easti multu efcula.

Dupu 1990, andrupându-shi politica pi idyili idhei ditu eta 19, Rumânia ahurhi diznău s-minteascâ tu problemlu armânescu. Tu Arbinishii, fârâ s-hibâ ufitsialu, agiutâ icâ tsâni apreasâ dukearea ti limba rumânâ tu sculia di Divjaka sh andrupândalui cu paradz unâ efimiridâ tsânutâ di ndoi Armânji icâ Arbineshi tsi au ma multu sinferu ti paradzlji cari-lj ljia ditu Rumânii.

Cumu altâ alternativâ nu ari sh cumu catastisea cratlui Arbinesu easti tora di oara pseftâ, multsâ di Armânji s-ducu tu Elada ti lucru icâ ti bânari. Ma multu, cratlu Elada lucreadzâ cu multu pidimo sh paradz s-tragâ Armânjilji sumu influentsa lui, maxusu di cându hiindalui tu Comunitatea Evropeanâ avu paradz fârâ sâ-lj misurâ.

Tsi sinferu ari Arbinishia andicra di Armânji? Ca populu njicu, cu puteari njicâ ari sinferu i s-nâ tukeascâ dipu tu elementulu arbinesu i s-nâ agiutâ s-nu murimu, ca Armânji, ditu cari potu s-tragâ amintaticu di la dhoarâli naturali ti cari himu cânâscuts. Ti yinitorlu evropeanu ali  Arbinishii, Armânjilji suntu di mari simasii sh sinferlu a loru prindi s-hibâ sâ-sh veaglji identitetlu culturalu sh nu s-alasâ mintits tu strateghii natsiunali cari yinu ditu craturi xeani.

2.

Tu Bulgaria/Vâryârii, Armânjilji suntu naima ptsânji icâ, vahi, suntu naima asimilats. A s-hibâ câ aestâ easti catastisea, pozitsiunea cratlui vâryârescu nu easti neutralâ. Ca tuti alanti craturi sh Vâryâria nyiseazâ s-agiungâ niheamâ ma mari, sh ti itia aestâ minduiashti câ tu unâ Evropâ iu pe-anarga sinurli va s-cadâ, elementulu vâryârescu ditu Elada sh ditu Ripublica Makidunia (FYROM) va s-angroashâ populu vâryârescu.

Armânjilji potu s-lj-ambudyiseascâ mash tu ipotheza iu, ma s-creascâ icâ s-dishteaptâ shi sâ s-adunâ cu gretslji, cu cari bânarâ ma multu deadunu sh cu cari au afinităts culturali i cu arbineshlji, ti idyea furnjii. Ti elji naima bunâ variantâ easti s-nu s-azburascâ dipu di Armânji.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Vâryârii? Aeshtsâ câts armasirâ s-nu-shi kiarâ limba sh cultura sh sâ-lj cândâseascâ vâryarlji câ suntu naima bunâ apunti andicra di grets. Acâ suntu vitsinji cu Rumânia sh au sinferu s-agiutâ elementulu vâryârescu tsi s-aflâ pisti Duna, Vâryâria nu poati s-accepteadzâ mintearea ali Rumânii tu problemlu armânescu. Vâryâria ari kirutâ Cadrilaterlu dupu tsi nu putu s-amintâ tutâ Dobrogea sh-lu lo cu greu nâpoi. Singura ipothezâ cari poati s-u aproaki Vâryâria, nafoaâ di tukeari, easti s- veadâ câ Armânjilji suntu unu populu ahoryea, cari s-nu hibâ ufilisitu ca unâ arrière-garde andicra di sinferlu a ljei.

3.

Tu Elada, Armânjilji suntu naima multsâ shi s-dukescu naima aproapea di vecljiulu populu elinu, di cari minduiescu câ s-tragu ditu antikitati. Ma s-hibâ dealihea câ Armânjilji suntu vecljilji Makedonji sh câ Alexandru cu popullu a lui zbura unâ limbâ ahoryea, ama avea cultura elinâ, putemu s-dzâtsemu câ Armânjilji suntu singura lumaki ditu popullu elinu tsi eara bilingvu sh câ aestâ-lj fâtsea naima bunâ apunti andicra di alanti culturi ditu Evropa. Cumu ghini shtimu, cultura greacâ di adzâ s-andrupashti multu pi cultura armâneascâ, la cântits sh giocuri. Pânâ tora, gretslji avea frixi s-nu armânâ fârâ Armânji tsi-lj luyursea ti lumakea naima sânâtoasâ a elinizmolui, maxusu di cându sculiili rumâneshtsâ featsirâ ahânta znjii tu eta 19 sh ahurhita di etâ 20. Dupu defturlu polimu mundialu, Gretslji bâgarâ mari presiuni pi Armânji sâ-shi agârsheascâ limba sh adetsli sh adzâ videmu câtu di catastrofalâ fu aestâ politicâ tsi ari izolatâ Elada di Evropa. Doxâ alu Dumnidzâ , Armânjilji nu kirurâ didipu sh adzâ ahurheashti unâ nauâ etâ ti elji. Evropa ahurhi di multsâ anji s-ancurageadzâ limbili reghionali tsi li luyurseashti ca aveari/patrimoniu evropeanu tsi agiutâ la aprukearea populiloru evropeani sh cari adarâ unu omu evropeanu ma sânâtosu sh ma axi s-lucreadzâ ma ghini sh ma autonomu. Au gretslji sinferu s-lj-astingâ Armânjilji? Va s-hibâ naima mari alathusi tsi potu s-u adarâ, va s-hibâ actulu suitsidaru tsi va s-astingâ sh cultura elinâ sh populu elinu.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Elada? Cumu elji s-luyursescu ca dealihea Elinji sh cumu suntu pirifanji câ azburăscu di totna dauâ limbi, Armânjilji shtiu câ suntu singura lumaki a elinizmolui tsi poati s-ascapâ cultura elinâ tu naua catastisi di mondialidzari. Elji suntu puntea tsi leagâ antikitatea di prizentu sh suntu atselji tsi tu yinitoru potu s-sigurâpseascâ bana Eladâljei ca unu cratu, fârâ sinuri, cu unu populu bilingvu tsi s-andrupashti pi unâ lumaki cu mâduuâ sânâtoasâ sh cari spusi/probă di eti câ nu cadi ni tu vimtu ni tu ploai. Cultura elinâ, mash cu Gretslji cari s-ankisirâ tu câsâbadzlji a loru, nu poati s-bâneadzâ fârâ universalitatea Armânjiloru tsi ahurhi la Philip sh Alexandru sh cari fu dusâ ma largu mash di cultura latinâ. Multsâ di oaminjilji politits ditu Elada dukescu aestu averu sh vini oara sâ s-andreagâ unâ alathusi tsi tsâni di ma multu di 150 di anji. Limba sh cultura armâneascâ prindi sâ sh-aflâ loclu tu Pantheonlu a culturâljei elinâ, di iu nu ari vdzitâ canâoarâ sh s-facâ ligâtura cu cultura latinâ cari u ari organicu nâuntrulu a ljei.

4.

Tu Republica Makidunia (FYROM), Armânjilji suntu pricânâscuts ca populu ahoryea, ama definitsiunea easti ambiguuâ sh nu agiutâ dipu la vigljearea a limbâljei sh adetsloru armâneshtsâ. Cumu contseptulu di « populu makedonescu » easti artifitsialu sh nu multu vecljiu, ma multu contestatu di Grets, sh anyisatu di Vâryari, elu ascundi mash frixea s-nu kiarâ vârâoarâ cându Evropa va-shi tindâ sinurli sh aclo. Tsi potu s-adarâ atselji tsi-sh loarâ numa di « makedonski » ?

Sinferlu a loru easti s-nu s-alasâ apitrusits ni di Grets, cari nu va lâ da vârâoarâ andreptulu sâ-shi dzâcâ « makedonji » sh nitsi di Vâryari cari nu vedu cu oclji bunji dispârtsarea di popullu vâryârescu, ti cari-lj lâyursescu. Aestâ apofasi adutsi limbidzari ti tsi politica tu aestu cratu adarâ tutu tsi poati tra s-blokeadzâ itsi developari di identităts xeani di “populu makedonski” .

Tsi sinferu au icâ prindi s-aibâ Armânjilji tu aestâ ripublicâ? Tu ipotheza câ mutrescu Europa ca unâ vlihurii iu tuts au idyili ndrepturi sh identitatea easti problemlu la cathi unu, Armânjilji prindi s-dzâcâ limbidu câ tu Ripublica Makidunia suntu Makedon-Armanji acshi cumu s-lâyursescu elji sh Makedon-Slavunji , ti atselji tsi nu voru s-lâyurseascâ Vâryari. Cu aestâ ipothezâ potu s-hibâ sinfunji sh Gretslji.

5.

Tu Rumânia, Armânjilji au agiumtâ pritu emigrari dupu tsi Rumânia fu singurlu cratu tsi adră sh adarâ ninga unâ politicâ imperialistâ tu Balkanu. Sculiili adrati dupu 1864 nu avurâ canâoarâ sinferlu s-lji-agiutâ Armânjilji sâ-shi veaglji limba sh cultura. Easti limbidu dupâ 150 di anji sh maxusu dupu 1925, cându Armânjilji emigrarâ tu Cadrilateru, aclo iu pistipsea câ va s-aflâ “Armânia”, câ singurlu sinferu ali Rumânia easti s-tukeascâ Armânjilji tu limba sh cultura rumânâ. Ti Rumânia, Armânjilji suntu Rumânji , limba easti dialectu ali limbâljei rumânâ sh Armânjilji nu au ni isturia loru, nu au ni cultura loru sh nitsi identitatea loru ahoryea. Ti furnjia aestâ, di ma multu di 85 di anji sh maxusu di candu mass-media fatsi cânâscutâ cultura la alti populi ditu Rumânia, Armânjilji furâ ascumtsâ ca unu pericljiu ti contaminari. Doxâ alu Dumnidză , elji nu kirurâ, ama nu di vrearea Rumânjloru, ma di itia câ instinctulu a loru di conservari âlj tsânu deadunu tu hoari iu armasirâ deadunu pânâ aoa sh 30-40 di anji, di cându s-veadi câ peanarga limba sh cultura keari. Dupu 1990, unâoarâ cu dishcljidearea sinurloru, Armânjilji s-dishtiptarâ sh adzâ caftâ statutu di minoritati natsionalâ, tamamu aclo iu s-dzâtsi că taha lă easti patridha loru.

Tu kirolu ditu soni, maxusu di cându Armânjilji s-adunâ tu sutsati ditu tuti craturli sh ma multu  di cându alânci Consillu Armânjiloru, Rumânia i ma ghini spusu niscânti structuri tsi s-hârnescu ditu mintâtura tsi u adutsi ankizma sh nivrearea, bagâ suli sh-andrupashti grupuri tsi nu au dukeari armâneascâ sh voru iara s-aducâ ancâcearea tu mesea di Armânami, acshi cumu fu tu ahurhita etâljei 20, cându Armânjilji s-vâtâma unu alantu.

Lj-agiutâ aestâ politicâ ali Rumânie? Apandisea easti limbidâ: nu. Sh nu mash câ nu lj-agiutâ, ama lj-aspardzi imaghinea, ninti di tuti tru ocljilji a Armânjiloru dinuntru sh di nafoara sh dapoaia tru ocljilji a alântoru craturi sh milets cari nu potu s-hibâ sinfunji cu mintâtura tsi-u fatsi Rumânia andicra di Armânjilji ditu craturli a loru.

Cari easti sinferlu a Armânjiloru ditu Rumânia?

Cumu s-veadi dupu atsea dealihea dukeari, Armânjilji nu voru s-hibâ ufilisits contra la alanti milets ditu Balkanu sh ma nsusu di tuti, nu voru sh-kearâ isnafea sh identitetlu cari l-adutsi tuti hărli cu cari suntu durusits. Tru Evropa cari s-adarâ adzâ, elji luyursescu elefteria/libertatea cari u au, s-hibâ punti anamisa di alanti populi sh nu unâ andrupari ti atselji tsi voru s-azburascâ tu numa a loru. Rumânia di adzâ nu ari putearea sâ-lj manipuleadzâ contra la alanti milets sh pritu căljiuri juriditsi va s-cândâseascâ pân tu soni s-lâ da Armânjiloru andrepturli tsi lâ si cadu.

Dupu cumu s-veadi ditu entipusli di ma-ndzeanâ, catastisea Armânjiloru easti unâ catastisi spetsialâ, tsi nu sh-adutsi cu canâ altâ. Noi minduimu câ singura cali tsi poati s-andreagâ lucurlu sh tsi va s-aducâ isihia tu Balkanu, easti alâxearea nomlui tsi reglementeadzâ minoritătsli natsiunali acshi cumu easti elu ufilisitu adzâ. Contseptulu di minoritati natsiunalâ la cari s-agiumsi sh tu Rumânia ti Armânji nu poati s-andreagâ lucurlu trâ tuts Armânjilji.

Calea naima bunâ, prota ti Armânji, sh vahi sh ti alantsâ easti s-cilâstâsimu ti unu nău contseptu cari easti ufilisitu tu alanti craturi ditu Evropa: populi sh culturi reghionali, maxusu ti atseali populi tsi suntu autohtoni tu locurli iu bâneadzâ. Easti calea tsi s-uiduseashti trâ tuti craturli iu bâneadzâ Armânamea sh cari poati s-li aproaki fârâ ankizmâ sh nivreari.

Niculaki Caracota

Paris, 20 di Alunaru 2010

Armânjilji, yiurtusescu adzâ unâ pricânushteari di populu ahoryea, pricânushteari tsi s-amintă nica ditu kirolu  Amirâriljei Otomanâ, pricânushteari tsi s-asteasi diunâoarâ cu amintarea a craturiloru natsiunali tu Balcanu, cându Armânjilji furâ agârshits di isturii.
Ama nu s-asteasi canâoarâ vrearea sh-nâdia Armânjiloru s-armânâ tu banâ. Tr-atsea, dupu multsâ anji di alumtâ, anji di lucru sh-copusu, Armânjilji aprukearâ unâ pricânushteari nauâ, tu Evropa modernâ di adzâ, pritu Dimândarea 1333/1997. Tu tuti craturli iu bâneadzâ alji adzâ, sh-prota oara sh-tu Gârtsii, yiurtusescu aestâ dzuuâ cu mari harauâ, gimbushi shi optimismu ca armânamea nu va s-chearâ, sh-tuts deadun câlistusescu ARMÂNAMILJEI la nai ma mari evenimentu armânescu MOSKOPOLE 2010 ti Stâ Mâria.

S’tâ Mâria s’ti aflâ Moskopole!

Canda tricu unâ etâ di-anda işi tru miydani aleapta carti di poezie Durutu iho a marilui poetu armânu Mihali al Prefti. Ńi thimisescu tora ţi emoţie bânai anda u-aflai aestâ aleaptâ carti, pri unâ puliţâ, tru unâ librărie di Custanţa. Ńi-ansârirâ ntrocľi, prota, zboarli armâneşti nyrâpsiti pri câpachea a cartiľei Durutu Iho. Zboarli armâneşti, mplini di mirachi, eara nyrâpsiti cu yrami lăi. Iuva ndzeanâ pri câpachi u-aflai ş-numa a poetlui, Mihai Prefti, nyrâpsitâ cu yrami albi ş-niţ, unâ numâ dipu nicunuscutâ.

Cartea işi tru miydani la Editura Litera tru anlu 1987, editura iu ndoi poeţi armâńi apruftusirâ si scoatâ cu paradzľi a loru cărţâ nyrâpsiti armâneaşti. Aţea ţi mi-apurisi prota, fu modernitatea a poeziiľei.

Durutu iho easti nai ma moderna carti di poezie ţi işi tru padi, ninti di câdearea a comunismolui tru Românie, deadunu cu-alantâ carti di dipu aleaptâ, fânarea al diogen, tipusitâ la idhyea Editura Litera, tru anlu 1985, di Ioan Cutova.

Trâ Ioan Cutova ştiamu multi di multi lucri di la ľirtata tetâ a mea Haricľeea Sersemi, sora a nunâľei a meali Xantha Cucoli, amintatâ Sersemi. Trâ Mihali alu Prefti nu ştiamu ţiva dipu. Tru prota a lui carti nu aflai ţiva dipu ti bioyrafia a lui. Cama amânatu tru anlu 1990, nviţai ndoauâ lucri ti Mihali, di la Hristu Cândroveanu. Hristu Cândroveanu ńi zburâ multu muşatu ş-ti omlu Prefti ş-ti harea poeticâ a poetlui Prefti. Idhyiulu Hristu Cândroveanu easti aţelu ţi-nyrâpsi pri câpachea di dinâpoi a cartiľei ndoauâ zboari, ama mplini di ńedzu ti poezia preftianâ.

Hristu Cândroveanu, tru ndoauâ zboari, scoasi tru padi modernitatea a poeziiľei alu Prefti:

“ Fârâ si si-aleapidâ di imaginea socialâ a ethniiľei – prota mirachi a poeţiloru armâńi cama vecľi – aţea ţi si-aleadzi di-tru lirica alu Mihali Prefti easti metafora angricatâ di minduiari. Modernitatea aiştei poezii easi tru padi tru bânarea mplinâ di tensiuni a zborlui, zboru ţi easti mutritu elu işişi tru unâ infinitati di simasii.”(textulu eara nyrâpsitu tru limba româneascâ –aoaţi aveţ traduţearea a meauâ)

Di-alithea, mplinu di simasii easti zborlu poeticu preftianu… Ama poezia işişi easti mplinâ di simasii şi nâscântiori ari unâ aopsi di dipu hermeticâ. Aestu lucru easti tru padi di-anda u disfâţemu cartea Durutu Iho şi-adhyivâsimu prota poezie Merlu ncruţľeatu pi hlamburâ:

Meru sântisitu

Ditu paradhisu loatu

Pi hlamburâ-alnatu

Di mârtii curatu

Tu banâ aminatu.

Meru ncruţiľeatu

Di yranyeadz mâşcatu

Di muľeri ş-bârbaţ

Di mârtii ľirtaţ

Tu banâ aminaţ.

Tru poemlu di-ndzeanâ, unu poemu capodoperâ, easti tru padi nu maşi unâ aopsi gnomicâ, ama easti tru padi şi-unâ esoterie, unâ hermeticâ trâ simbolu armânescu. Canda simbolu easti exiyisitu ama nu easti dipu acşi. Câ ţe, nu-aduchimu dipu limpidu cumu agiumsi poetlu la unâ ahtari exiyisiri gnomicâ. Poetlu nâ si discoapirâ ca unu clirunomu a yişteriloru ascumti, a tradiţiiľei aţeali esoteriţi. Aţea ţi-angreacâ poeticu easti câ poemlu işişi si-adarâ metaforâ.

Easti trâ apurie aestu poemu. Ama aestâ easti harea poeticâ. Unâ isturie exiyisitâ taha raţionalistu, si-aumpli di mistiryiu.

Aflămu tru Durutu Iho unu poemu multu di multu muşatu tru cari poetlu nâ discoapirâ maxusu mistiryiulu a poeziiľei, mistiryiulu ali creaţie. Vahi tru aestu poemu, aflămu ţiva ş-ti mistica, ti alchimia ş-ti bana ahoryea a poeziilei.

“Sâtuľi di-ahântu chiro

Şi-agiuni di banâ vlihurâ,

Poemili a meali azbuirarâ.

Lâ dzâşu – mini a curi-ńi mi-alâsaţ?

Nu ştiu cara s-mi-au avdzâtâ.

Ńi-armaşu singuru pri mealu

Mutrindalui puľi ţi-azboairâ pi-amari.

Unâ peaţă-ńi si-arcă pisti ocľi

Ş-mi urghi…

Apurie!…

S-pârea câ hiu amarea,

S-pârea câ io hiu Dumnidzălu,

Şi atumţea, io duchii

Câ Homer videa nai ma multu di tuţ…

(Apurie Mardzina Di-amari)

Aţea ţi-ansari tru ocľi ma si-u mutrimu mira armânamiľei, acşi cumu easi ea tru padi tru poezia a noastrâ veacľi, tru poezia a poeţiloru a noştri “clasici”, easti duhlu eleyiacu. Tuţ aeşti poeţ şi-u plângu eleyiacu mira. Poezia a noastrâ armâneascâ undzeaşti dipriunâ cu unu miryiuloyiu. Maşi Nida Boga – di poeţľi a noştri, luyurşiţ adzâ “clasici” – u-alâxeaşti eleyia cu mithulu creatoru.

Îľi dzâţeamu aoa şi-unu chiro alu Spiru Fuchi: “câ va si-u-alâximu eleyia cu mithulu creatoru, va s-lu alâximu Ovidiu cu Dante, aşi cumu dzâsi unâoarâ Mircea Eliade.

Ş-di-apoia şi eleyia nu easti ti arcari. Ea nu easti maşi terapie, ama easti şi memorie, memorie ca unâ pleagâ. Mira a poetlui easti si-u ahânduseascâ sensibilitatea, s-bagâ pirâ aiştei sensibilităţ şi si-aprindâ cu ea ţerlu a poeziiľei, si-aprindâ inimili. Ama prota ş-prota poetlu va si si-aprindâ elu işişi ca unâ lumbardhâ.

Atumţea cându poezia ľia voltâ, tu pirili a ľei trimburati, oamińiľi di-aradhâ potu si-şi ahuleascâ di-alihea yisili ţi nu li bânarâ, potu s-bâneadzâ unu enthusiasmu, ti cari singuri nu suntu axi.

Poetlu easti inima a laolui. Cându inima a poetlui bati, laolu easti nica yiu. Easti yiu tu aţea ţi easti ma ahândosu. Şi s-hibâ truplu ncruţiľeatu, duhlu easti eleftheru, inima easti mproastâ, suflitlu easti nicârtitu. Laolu a nostru bâneadzâ agonicu, pri cruţi. Si-u-arâvdăm ncrufusearea pri cruţi cu vreari. (…)”

Unu di psâńiľi poeţi armâńi ţi u-ari alâxitâ eleyia cu mithulu creatoru easti ş-Mihali al Prefti.

Prefti nu şi-u plândzi eleyiacu mira, ama va si-achicâseascâ aestâ şcretâ mirâ a armânamiľei ş-caftâ tru aestâ mirâ unâ noimâ.

“Mplinâ di hări ş-di greauâ isturie-

Ditu sinuri işi işi a noastrâ Patrie

Ş-ancălică câravea-aţea di doru,

Ţi fudzi ş-caftâ a pâpâńiloru toru…

Tru aţea scrupsiri şi xinitipsiri ţi u vedu alanţâ, Prefti veadi unâ afurńie trâ cunoaştirea a noastrâ şi-a mirâľei a noastri. Acşi putemu s-dzâţemu câ mira şi-u-amintâ sinidhisea/ conştiinţa. Vahi easti cama ghini s-lu alâsămu poetlu si zburascâ:

Agiundzi-nă cripărli ţi ľi-avumu

Agiundzi ahânti căľiuri ţi bâtumu!

Murminţâ siminămu noi iuţido –

Pri iu n-au pimtâ vimturi cu thimo…

Tu suflitu ş-tu inimâ purtămu

Patria, ţearâ apreasâ – şi-u vigľemu!

Yişteari di zâmani ţi s-tuchi

Tu-a nostru sândzi… Can nu-u arâchi!

Tuţ munţâľi cu pâduri şi văľiuri,

Cu şopati di-asimi şi cu arâuri –

Nu-ľi alâsămu aclo! Di eţ s-virsarâ

Tu cântiţi ş-isturii şi-a noastri zboarâ.

“Mplinâ di hări ş-di greauâ isturie-

Ditu sinuri işi işi a noastrâ Patrie

Ş-ancălică câravea-aţea di doru,

Ţi fudzi ş-caftâ a pâpâńiloru toru…

(Ditu Sinuri îşi Inşi)

Aestu poemu di-ndzeanâ prindi s-hibâ bâgatu tru yilie cu unu altu poemu ţi ari unâ numâ simbolicâ Tilefi Nâ Fâţemu:

“Nu ari s-nâ dânâsimu noi canâoarâ.

Luńina ţi u-adnămu tu-a nostru suflitu –

Lipseaşti s-u arâspâdimu,

Câ ţi giuvapi va s-dămu noi vârnâoarâ?

Hlambura apreasâ va u ţânemu noi daima,

Ş-ditu pira a ľei s-aprindâ ş-alti hlămburi;

C-aşi nâ-i datâ a noauâ di-anda himu, -

Tu tutâ lumea arădz si-arâspândimu.

Loclu tutu-i vâsilia a noastrâ,

Duchimu ti tuţ – ş-avemu ş-duchearea a noastrâ!

Mutrita nâ si duţi tutu ndzeanâ,

Şi-ndzeanâ anda himu –

Mutrimu tutu anvârliga,

S-nu-armânâ vârâ cohi ascutidhoasâ…”

Tu-aestu poemu Mihali al Prefti si-ndâmuseaşti cu filosofia alu Nida Boga di-tru avdzâta epopee armâneascâ Voscopolea.

Aflămu tru aestu poemu alu Prefti isturia aţea mistico a armânamiľei, mira a ľei esotericâ şi aţelu imperialismu spiritualu, aţelu imperialismu a luńinâľei.

Tru aestu poemu noi armâńiľi putemu s-nâ-u xanamutrimu isturia tru minari, isturia aţea yie ş-niastâsitâ, isturia iu etili istoriţi nu mata au sinuru, acşi cumu si-adarâ tru bisearicâ anda s-dzâţi: ş-tora ş-daima ş-tru eta a etiloru.

Tru idhyiulu poemu easi tru padi şi eneryetismulu aţelu safi armânescu trâ cari zburâ Tache Papahagi, ama aestu eneryetismu, Prefti lu scoati altâ luyie tru padi. Eneryetismulu alu Prefti easti muşuţatu la faţâ/ alâxitu la faţâ, di unâ ducheari ţi easti ahândosu spiritualâ.

2. Mihali al Prefti – Doru di existenţâ concretâ

Marian Papahagi tu articolu “Literatura română şi literaturili balcaniţi” tipusitu prota oarâ tu anlu 1986, tu unâ rivistâ, şi adunatu di-apoia tu cartea-l’i “Fragmenti ti criticâ”, si-adra pişmani câ ţe criticlu literaru Mircea Muthu  nu scoasi tu padi acşi cumu prindea tiplu a furlui, tu poezia popularâ ş-cultâ armâneascâ. Articolu ti cari zburăscu ma-ndzeanâ easti unâ recenzie criticâ adratâ ti cartea – aliumtrea alâvdatâ -“Permanenţe literare româneşti din perspectivă comparată” scoasâ tu miydani tu anlu 1986 di Mircea Muthu. Tu “Permanenţe literare româneşti din perspectivă comparată” Mircea Muthu adarâ unâ xitâxeari ti literatura română. Nchiseaşti di la “balcanitati” şi “balcanismu” ş-caftâ ligăturli ali literaturâ româneascâ tu literatura sârbeascâ, vuryareascâ, arbińişeascâ ş-neogrâţeascâ.

Tu cartea alu Muthu s-developeadzâ cama multi themi minduiti comuni (idhyili), tu spaţiulu sudu-estu evropeanu. Acşi s-developeadzâ ş-thema a furlui tu literaturli balcaniţi, ti cari zbura cu mirachi armâneascâ Marian Papahagi. Mirachea a meauâ easti ş-cama mari. Io minduescu câ multi di themili ţi si-aflâ tu cartea alu Muthu putea s-hibâ muşuţati cu alâxâmintili ali literaturâ armâneascâ. Aestâ mindueari alinci cându u xanaadhyivâsii prota carti di poemi alu Mihali al Prefti, “Durut Iho”. Mitlu semiantropomorfu ti cari zburaşti Muthu tu cartea-l’i ari şi-unâ ipostazâ armâneascâ personalâ, pritu poezia alu Prefti di-tu “Durut Iho”. Aestâ noauâ ipostazâ si-adavgâ la paradiymili scoasi tu padi di Muthu ti literatura româneascâ : Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, etc.

Mitlu semiantropomorfu ari ma multi imagińi acşi cumu nă-aspuni ş-Mircea Muthu : omlu-pravdâ, omlu-peaşti, omlu-munti etc, ama tuti aesti imagińi zburăscu ti ligâtura omu-fisi.

Mihali al Prefti nă dizvâleaşti ş-elu unâ imagińi a mitlui semiantropomorfu, omlu-pomu ţi undzeaşti cu unâ fândâxeari/ ficţiuni autobioyraficâ :

“Hiu unu pomu di-arteri ş-vini,

Râdzâtińili a meali-hipti tu chiro!

Ş-suntu multu ma lundzâ di mini-

pomlu di arteri, ş-di vini…

Frândzâli ńi suntu zboarâli

Ţi avreadzâ suflitu tu câroari,

Ş-lilicili amintâ zboarâ-yimişi

Pi lumachi aplicati ti tuţ.

Arupeţ-li ş-umpleţ-vâ gura

Cu dulţeamea-a lor!

Mi frângu pân’ di padi,

S-mi-agiungâ ş-ficiuriţl’i…”

(Dulţea Limbâ Di Zâmani) “.

Aestâ imagini omu-pomu, omu-vegetalu easti hârsitâ. Easti unâ imagini simbolicâ ti graţie, ti hari. Videmu tu poezia di-ndzeanâ pomlu ‘mplinu di carpo ş-nu hiclu blâstimatu. Easti unu pomu ţi-amintâ zboari, ma nu zboari di-aradâ, zboari ţi-adastâ s-hibâ mâcati, ca nâscânti poami. Aestu poemu nâ dizvâleaşti ‘ndoauâ lucri ş-ti esthetica a zborlui la Prefti. Zborlu easti unâ stari fisico/ naturalâ ţi prindi s-hibâ cumânicatâ, elu easti ligatu di nâscânti arâdâţińi “hipti tu chiro”, di unu chiro nithimisitu/ imemorialu, di ahurhiti. Omlu-pomu easti şi unâ imagini ti iniţiatu, ti fotisitu (inspiratu). S-veadi dipu efcula, ligâtura cu maglu ş-inoroglu, imagińi emblemâ/ vulâ ti mitlu semiantropomorfu.

Poetlu Mihal’i Prefti nâ câliseaşti la unâ alithea iniţiari :

“Angâtan! Angâtan!

Angâtan-cu cathi zbor,

S-nu s-vearsâ,

Că-i pân’ di budzâ-mplin!

Ma s-vrei s’adghiuvâseşţâ

unu poemu-

L’ea maş unu zboru

Si-duchea- lu ;

Elu singuru va şi-aspunâ

Ţi-adnă tru nâsu,

ditu agârşitu chiro…

Ş-ca s-vrei /unu cânticu s-avdzâ-

Dă-lu di budzâ,

S-ca ńearea va ţâ curâ

A lui iho, tu suflitu.”

(Zboarâli)

Iuţido, tu aestu universu angricatu di carpo, si-aflâ poemi :

“ Poemlu a meu

Nu easti aestu

Ţi lu adghiuvâsiţ,-

Mutriţ-lu anvârliga,

Mutriţ pi dârma aţea di pomu,

Iu s-leagânâ

Poemlu cari lu câftaţ.

Imnaţ pi-anarga,

Că pi-mpadi suntu maş poemi !

Ş-zboarâli-

Griţ-li angâtan,

S-nu vâtâmaţ poemili nifapti…”

(Poemi nifapti aşteaptâ ducheari s-amintâ )

Aesti poemi scotu tu padi partea luńinoasâ a poetlui Prefti. Mihali al  Prefti nâ si-aspuni aoa hasu unu poetu tradiţionalu, elu easti maşi memoria a lumilei minduitâ ca poezie  :” Io hiu poetu cu tihi, / Nu mi frimitu multu ti poemi, / Li l’iau etimi di la oamińi. / Ma-s-voiu unu poemu, / Şedu muabeti c-unu omu, / c-unu pomu… / Niscântiori tragu cu ureacl’ia ; / Tuţ ńi da poemi . / Alţâ-ni li da fârâ zboarâ ; /Ti zboarâ, nai ma efcula lucru. / Poemi, poemi şedu cu braţâli teasi / Şi-ńi grescu di pri iuţido / S-li trecu tu cartea a chirolui. / (Poemi Etimi) “. Ama cumu dzâţeamu aestâ easti partea luńinoasâ a poetlui Prefti.

Mitlu semiantropomorfu fu arâdhâpsitu di Mircea Muthu la tiplu trayicu. Ligâtura omu-fisi easti dihotomicâ, mplinâ di tensiuni. Poetlu modernu nu mata bâneadzâ aestâ ligâturâ hasu unâ hari, elu va s-u priadarâ aestâ ligâturâ retrospectivu, easti aplucusitu di nostalyia a ahurhitiľei. Poetlu modernu agiundzi s-bâneadzâ ligâtura omu-fisi ca unu dezechilibru. Ligâtura omu-fisi nu mata easti unâ stari safi, di echilibru. Poetlu ari maşi nostalyia a unlui echilibru chirut. Mihal’i Prefti easti ş-elu lândzitu di dorlu aestu ţi-ari şi-unâ numâ  “doru di existenţâ concretâ “ : “ Ţi-amplinu di pomu-i/ Pomlu aestu ! / Si-gardulu easti / ‘Mplin di gardu, / Geadeia easti tutâ / maşi geadei ! /Io mi-ahulescu / Ş-nu potu ta s-mi-aflu /Canâoarâ… / Xichi îni easti a mea imnari, / A mea-ndrupari, / Xichi îni easti şidearea-ńi / Tu aumbrâ… / ( Xichi) “.

Falimentulu ali aventurâ gnoseoloyicâ duţi la minutarea a eu-lui, la (riduzione dell’io) cumu îl’i dzâcu novisimil’i ital’iani. Ama Prefti nu practicâ unâ poezie experimentalistâ, ş-nu caftâ s-u pitrundă handa bana a obiectiloru cumu adarâ novisimil’i  ital’iańi, elu u caftâ ligâtura chirutâ cu existenţa, cu realu. Aestâ ligâturâ alu Prefti easti dramaticâ.

Tu “Durut Iho “ aflămu şi-unu personagiu dramaticu, unâ imagini standard a mitlui semiantropomorfu. Easti zborlu ti Pan, ţi nă si-aspuni ca unu dzeu apârnisitu ş-ermu. Aestu dzeu undzeaşti cu Pan alu Blaga, di-tu drâşcl’eili a prufitlui : “ Pan tâl’e tuţ pońil’i ditu pâduri- /Şi-adră flueari, cuculici di flueari. / Tut Haemuslu, Elimbul ş-munţâl’i di-anvârliga / Suntu anvâliţ maş cu flueari. / Pan şuiră, şuiră fâră di cumtinu ! /Şuirarea-l’i easti acl’imari, / Ma can nu-l’i apândiseaşti… / Maş Echo-lu creapâ, nividzutâ, / Ş-l’i toarnâ a lui iho nâpoi. / Di dorlu a ńel’ilor- / Pan şi-acriscu pi frâmti coarni,, / Ş-tu-a lui câftari, / Ta s-angârlimâ ma lişor- / Cicioari ş-lo di caprâ. / (Acl’imarea alu Pan ).

Stihlu alu Blaga di-tu poemlu Pan “ Fisea îşi lu adapâ dzeulu “ easti dipu undzitu ti Mihali al Prefti. Tu “Durut Iho “ si-aleadzi multu limpidu unu universu iu omlu tradzi s-moarâ. Materia easti iuţido anichisitoari, iuţido s-curdhiseaşti cânticlu ali materie. Cânticlu a omlui s-cheardi tu cânticlu ali materie “ O, materie- / Tu vluyisitlu cânticu, / Easti ş-nâ sârmâ baş / Di tru iholu-a nostru ? / (Iho II ) “. Tu aestu universu dramaticu isturia easti afânsitâ/ abolitâ) : “ Aua nu-i aua, / aua nu-i iuva, / Şţâtu-i di-acunapudha ! / Ocl’i pi cheafâ / Cheafâ pi pânticâ / Cicioari pi zvercâ / Mâńi ampiltiti / Tu negu aminati. /… / Aua nu-i aua, / Niţi didindi; / Loclu-i başuru / Ş-buiaua nu acaţâ- / Chisâ pi faţâ. / … /Aua nu-i aua, / Ş-tora-i disfaptâ –  / Cumăţ easti adratâ, / Calea nifaptâ…(Ziyâ Niastruyisitâ) “.

Cu unâ buiauâ neoexpresionistâ Mihali al Prefti zughrâpseaşti unu universu apocalipticu : “ Ţerlu ahurhi ta-s dizgoal’i,/ Pijilińi – pijilińi cadu ‘mpadi – / Şi s-avdu hâbări buni şi-arali / Oamińil’i l’i-ańiurdzescu / Ş-li-arucâ dinâpoi, / Aştiptândalui / S-yinî şi-alti – ta s-treacâ… / … Tru unu cornu câdzu ‘nâ cumatâ di ţeru – / Oamińil’i u mutrescu / Ş-nu u da di mânaru, / Nu-şi si ciudusescu di ţiva… /… Maş cându treaţi ca baia chiro / Ş-nu s-pitreaţi ţiva- /El’I l’ea di s-cusuescu; / …Unâ dzuâ s-cripă loclu / Şi-angl’ită unu câză întregu ! / Oamińil’i imna pi budza aripidhinâl’ei, / Isihâsiţ dupâ ahântâ aştiptari… (Oamińi Isihâsiţ) “.

Absurdulu şi ironia adarâ unâ preacl’i paraxinâ tu aestu universu agonicu (vedz poemili Hârsite Sisif,  Frândziţ Mesea, Ziyâ Niastruyisitâ etc.). Tu aestu universu, ţi tradzi s-moarâ, zboarl’i nu mata suntu unâ hari, undzescu cu nâscânti zvici. Zboari ‘mplini di tensiuni. Ca unâ icoanâ mâryitâ si-aspuni universulu aestu agonicu ţi lu-apultuseaşti cânticlu a omlui : Iho s-ascot ? / Nu, nu va s-pot ! / Di pulbirea ditu căl’iuri – / Apa di lăschi nu s-aleadzi, / Ta s-pot s’angl’itu, / S-ńi-astingu seatea; /Arâulu curâ linivosu,  …Cu cufâmi di câni… / Maş mâńi cripati / Ş-guvi di patcańi – / Ţi, cu gârgul’i mana li-astupa / Ş-li-aundzea pisuprâ cu galbinu locu, /Galbinlu locu ditu meal’ilu /Di stri-casa alu Iancu alu Ciumba, / Oh meal’ilu aţelu ! / Cumu s-aruvâi ‘nâ oarâ, / Pisti mârata ‘te-ţal Niculachi… /…Iho s-ascot ? / Nu, nu pot io /…/Canâoarâ / Blâstemu ţ-arcaiu /Ş-nu voi s-ti thimisescu / Pute, di-aoa şi-nclo, / Pulbirea s-ti-angl’itâ / Ş-tu ţarâ s-inţrâ – / Câ nâ mâryişi icoana / Cari, / Noi nil’i di-ańi / nâ u purtămu tu suflitu ! “.

Acşi cumu videmu, pânâ tora, universu poeticu preftianu easti dualu. Tu unâ parti a lui easti populatu di unâ stari di graţie, di hari di inocenţă/ nicâbati, iara tu unâ altâ parti, a lui, di absurdu şi ironie.

***

Tu anlu 1996, Mihali al Prefti publică tu colecţia di Caieti Zborlu a nostru, dheftira carti di poemi, Meru Ancruţiľeatu pi Hlamburâ.

Ţi aflămu nou tu-aestâ carti di poemi? Prota chi prota, poezia di vreari. Aestâ poezie alu Prefti, canda curâ… Easti multu ayâlisitâ şi-angricatâ di minduiari/ reflexivitati. Poezia si-ari adratâ cama narativâ, cama epicâ.

Tu Meru Ancruţiľeatu pi Hlamburâ nu mata aflămu ni aţelu expresionismu apresu di liricu, ni violenţa imagisticâ di-tu Durutu Iho.

Nai ma multili poemi di vreari suntu dipu ca la Kavafis şi poemi filosofiţi:

“Câti ori minduescu

La ocľiľi a tăľi

Mi-acaţâ frixea

Câ tu-nâ dzuâ

Va-ľi vedu goľi;

Fârâ luńinâ,

Xeńi, canda alţâ.

Mi-acaţâ frixea

Că-ńi si pari

Câ tutu-i unu yisu…

Câ noi himu unu yisu,

Imateriaľi.

Câti ori minduescu

La ocľiľi a tăľi

Mi-acaţâ frixea

Câ chirolu namisa di noi

S-tindi ca nâ zulapi limoasâ

Ş-nâ mâcâ nai ma muşatili

Sticuri di banâ.

(Ocľi Dipârtaţ)

Unu spiritu colocvialu s-ducheaşti aproapea iuţido tu dheftira carti di poemi alu Prefti. Tamamu trâ aestâ, poemili di-tu Mindueri Ş-Frimtări undzescu cu nâscânti isturii şcurti.

Tu Meru Ancruţiľeatu pi Hlamburâ, discursulu poeticu preftianu si dispoaľi di metaforâ, ama nu di dipu. Aflămu tu nai ma multili poemi, unâ nuditati prozaicâ, ama ti-apurie, tu poemlu Trandafiľiľi Aţeľi poezia undzeaşti cu unu cadru/  tablou surrealistu. Tu-aestu poemu, lumea di nafoarâ si-adarâ lumea di nuntru a poetlui, si-adarâ cadru-interioru, cadru-metaforâ.

“Trndafiľiľi aţeľi

Muscuvulsiţ,

Aroşi şi-alghi

Ţi dişcľidea, tahinărli

Tu-aroaua ditu hâryii

Ninga firida a noastâ-

Trandafiľiľi aţeli

Ţi nâ chindisea bana

Tu giuneaţâ,

Ş-nâ dişcľidea suflitli,

Ca dzua tu hâryii

anda soarli inşea ndzari,

Ş-tini namisa di eľi,

Trandafilâ tu hâryiea

A banâľei a noastâ,

Cu pocilu tru mânâ,

Virsândalui apâ la dărăţińi.

Trandafiľiľi aţeľi…

S-nu-ľi aârşesţâ!

Aestu poemu scoati tu padi unâ altâ tehńi a poetlui, unâ altâ poeticâ, tu cari putearea di fândâxeari  easti di prota simasie. Poetlu canda nchiseaşti di la memoria a unlui universu realu/ di-alithea şi fândâxeaşti unu universu imaginaru. Iţido elementu a lumiľei easti ti Prefti unâ afurńie ti fândâxeari poeticâ. Aestâ luyurie s-veadi dipu limpidu tu Atelierlu Poeticu al Papu Mita al Cocea:

Papu Mita al Cocea eara unu poetu modernu.

Elu avea atelierlu a lui ti creeari.

Şi-angrâpsea poemili tru minti

Ş-muľia cundiľilu tu zigha a noaptilei,

Acâţatu di lumachea di pomu.

Seamnili diacritiţi ti elu, eara luna, stealili

Paplu Mita nu didea multu di mânaru rima.

Cu ritmolu si-ampulisea nai ma multu,

S-pidipsea cu elu câ daima si-alâxea.

Elu anviţa ritmolu di la alâxearea a dzuâľei cu noaptea

Di la minarea a jgľioatiloru la lumachea di pomu

Di la ascutidi la luńinâ

Di la unâ steauâ ţi câdea la altâ ţi s-fânârsea

Di la unâ minduiari la altâ

Di la unâ thimisi la altâ

Di la thimisi la nithimisi

Di la unu hiľiu la alntu hiľiu

Di la Ioryi la Cotu

Di la Cotu la Steryiu – yiaramatli.

La Steryiu ritmolu a lui s-anchidica

Ş-tutu dhiftursea, dhiftursea…

Dhiftursea

Acâţatu di lumachi

Tu-ascutidi.

***

Poemili di-tu Meru Ancruţiľeatu pi Hlamburâ,  au unâ aurâ di clasicitati pritu limpidzâmea a loru şi pritu duhlu a loru ayălisitu. Tru aestâ carti nu mata aflămu aţea viziuni apocalipticâ  di-tru Durutu Iho.

Şi-atumţealui cându minduirili lăi lu-apitrusescu poetlu, eali s-dispeaturâ dinâintea a noastrâ tru unu cadru di arihati paraxinâ, acşi cumu putemu s-bâgămu oarâ tru poemlu Ocľi Dipârtaţ ţi lu-aspuşi iuva ma-ndzeanâ.

***

Anda nyrâpsii ti alantulu poetu-cântâtoru, armânu, G. Godi, dzâşiu:

“Cathiunu poetu balcanicu ari mirachi s-lu xanazugrâpseascâ ethoslu a laolui shi s-lu xanascrie eposlu.”

Zboarli aesti suntu di dipu uidhisiti ş-ti Mihali Prefti. Vahi cathiunu poetu armânu ţi-angreacâ tru poezia armâneascâ ari unâ ahtari mirachi. Mihali alu Prefti si-aleadzi anamisa di-alanţâľi poeţi armâńi, cu mirachea ţi-u ari trâ arhii, trâ aţelu chiro mitoloyicu, nithimisitu, spindzuratu, trâ aţea ţi easti hermeticu tru cultura a noastrâ veacľi, tru mithili ş-pirmithili a noastri.

Prefti cântâtorlu adarâ apoloyia ti aţea trichotomie ţi easti corlu armânescu, tru cari bâneadzâ deadunu limba minduitâ ca poezie, iholu ş-gioclu.

Poetlu Prefti ştie multu ghini câ tru chirolu modernu, s-freasi ligâtura anamisa di poezie, cânticu ş-giocu. Ştie multu ghini câ ş-poezia ş-cânticlu ş-gioclu, asândzâ au unâ aopsi ahoryea. şi-aestu lucru s-veadi multu ghini tru poezia a lui dramaticâ trâ cari zburâi.

Bagu oarâ câ avemu doi Prefti: unu Prefti poetu-poetu şi-unu Prefti poetu-cântâtoru. Prefti poetlu-poetu ari unâ sinidhisi poeticâ di dipu modernâ şi problematicâ, ţi cara bâgămu oarâ câ easti mplinu di mirăchi şi nostalyii tradiţionali, iara Prefti, poetlu-cântâtoru ari mirachi si si-adarâ unâ cu tradiţia “Olimpeanâ icâ Elino-Armânmachidoneanâ”.

Cumu ţi s-hibâ ş-Prefti poetlu-poetu ş-Prefti poetlu-cântâtoru au idhyea mirachi trâ aţea ţi easti universalu tru cultura a noastrâ armâneascâ ş-bâneadzâ anamisa di dorlu ti existenţa/ bana concretâ şi Mithoplasia.

Acşi cumu si-adarâ cu iţido poezie mari, bâgămu oarâ câ ş-poezia preftianâ easti polimorfâ ş-multu di multu complexâ. Tru aestâ poezie, poetlu Prefti nâ si-aspuni hasu unu poetu clirunomu a tradiţiiloru aţeali ascumtili, unu poetu angricatu di nostalyie ti aţea ţi easti arhetipalu şi arhetipu tru cultura a noastrâ strâveacľi, trâ aţea ţi easti gnomicu, apofteymaticu ş-niminatu, trâ mithili şi isturia a noastrâ yie, unu poetu ţi s-hârâseaşti di zboru ş-di ritmolu a zboariloru, ama şi-unu poetu modernu cu unâ sinidhisi modernâ ţi si-alumtâ s-li-aducheascâ noimili a lumiľei şi-a banâlei, unu poetu ţi bâneadzâ modernu aţea tensiuni a zborlui şi-a artâľei, unu poetu angricatu di simasiili a poeziiľei.

Yioryi Vrana

Atselu cari bâgǎ thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amirǎ tru anlu 867.

Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amirǎ vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).

Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.

Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?

Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.

Ma multu di tihi, câftǎrli a meali s-dânâsirâ pi unu isturianu di Yalii / Frântsii, cu numa di Albert Vogt, tsi anyrâpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867 – 886 et La Civilisation Byzantine à la fin du IXe siècle” tipusitǎ Paris, tru Librairie Alphonse Picard et Fils.

Albert Vogt anvitsǎ sumu cumândâsearea pedayogicâ alu Charles Diehl (1859-1944) sh Alfred Nicolas Rambaud (1842-1905), doi di naima mǎrlji profesori cari anyrâpsirâ ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.

Ditu cartea tsi-u deadimu ca numâ ma ninti sh cari fatsi ti prota oarâ unâ pirmituseari completâ a etâljei cându bânǎ Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di oarâ s-aplicǎ ma multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui amirǎ.

Informatsiili cari li anyrâpseashti Albert Vogt yinu ti aiestâ parti di la nipotlu alu Vasili, Constantin VII  Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrâpsi ti bana a pap-su-lj sh ti cumu eara andreaptâ amirâriljia byzantinâ tu atselu kiro. S-dzâtsi di Constantin VII  Porphyrogenetlu câ fu unu amirǎ intelectualu, istorianu, artistu sh anyrâpsitoru/literatoru.

Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furâ dauâ cǎrtsâ “Bana alu Vasili/Vie de Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi câ s-aflâ informatsiili di naima mari simasii ti tema tsi nâ dishtiptǎ sinferlu.

Albert Vogt anyrâpseashti cǎ Vasili s-amintǎ tu Makedonii, fârǎ s-da unu locu, la anlu 811 icâ 812, tu unâ fumealji di huryeats tsi va s-dzâcâ oaminji di la hoarâ. Loclu a lui di amintari âlj deadi ma amânatu, cându agiumsi amirǎ, numa di Vasili Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei / fumealjei di amiradz cari vini dupu elu pânâ la anlu 1056, cându muri atsea ditu soni vâsiljoanji di idyea arâzgâ/di idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte 980-1056).

Iara fârâ altâ exiyisi, dzâtsi câ la 813, ti itia polimlui cari-lu purtă unu vâsilje vârgaru  Krum, contra Byzantsului, fumealjia alu Vasili, cari s-afla tu mâhâladzlji deanvârliga di Andrinopoli, fu loatâ deadunu cu altsâ 10000-12000 di bârbats fârâ s-misurâ muljerli sh ficiuritslji, sh furâ adushi tu Vâryâria ditu atselu kiro, iuva nu multu alargu di Preslav,  iu eara loclu iu bâna sh cumândâsea vâsiljelu vâryaru icâ  poati ninga Dunâ, tu loclu iu adzâ easti Silistra (Cadrilateru). Aiestâ ditu soni minduiari, dzâtsi Vogt, vini ti itia câ adutsearea makedonjloru s-featsi cu cârăyili. Ma s-hibâ dealithea aiestâ ipotezâ, ti ciudii sh tâxirati ti makedonji s-agiungâ ninti di oarâ (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru, iu dupu altu polimu (1912/1913), ama ti altâ itii, furâ colonidzats/mutats pârintsâlji a noshtsâ armânji, a curi lâ si dzâtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aiestâ minduiari nu s-dânâseashti mash aua. Cumu va videmu ma-alargu.

Vasili eara tu atselu kiro ninga tu culpani. Fumealjia lui sh alantsâ makedonji icâ trakianji bâna tu hoari deadunu sh armasirâ tu locurli atseali ma multu di yinyits anji.

Aua bânǎ Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarâ ma multsâ frats sh surori, ditu cari elu eara naima marli. S-pari câ nu-lj vigljea canu sh bâna deadunu, acshi cumu bâna sh tu Makedonii. Vasili criscu fârâ sculii, cumu crishtea sh-alantsâ ficiurits vâryari, mashi cu urnipsearea pârinteascâ sh-cu praxea cari u loa di la ma tricutslji a hoarâljei. Albert Vogt dzâtsi câ fendu-su alu Vasili muri cându elu avea 15-17 di anji shi, cumu eara adetea, atselu ma marli di ficiori âlj loa loclu.

Nu shtimu tsi lucru fâtsea Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu sh-tritsea bana. Tsi shtimu easti câ Vasili sh-alantsâ Makedonji armasirâ aclo pânâ cându elu umplu ilikia di 25 di anji. Fârâ di altâ, cumu bâna deadunu ca di totna, nu-shi kirurâ ni limba ni adetsli, sh vrearea ti turnari-lj frimta tuts.

Sâ spuni câ Makedonjilji, ân capu cu doi bârbats di mari curagiu, cu numa di Kordyles sh Tzantzes, s-bâturâ cu vâryarlji cari eara andrupâts di unguri sh lj-anâkisirâ. S-turnarâ tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu/gheneralu/cumândisitoru a Makedoniljei.

Dupu tsi s-turnǎ tu Makedonii, unu kiro lucrǎ ti Tzantzes ama nu aminta câtu lipsea sh-tsânâ fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-ducǎ Constantinopol. Vogt dzâtsi câ-lj fu multu greu s-dispartâ di fumealjia lui, ama nu u agârshi vârâ oarâ sh dipriunâ, câtu bânǎ, lâ pitritsea tuti tsi avea ananghi.

Va nâ dânâsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nâ turnǎmu niheamâ la tsi anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arâzga a fumealjei a pap-su-lj.

Elu dzâtsi câ arâzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh aiestâ arâzgâ fu totna nsusu tsânutâ di tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji. Siyura câ putemu s-lomu aiestâ apofasi ca hiindalui zborlu di “arâzgâ dila populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzâ ninga multsâ di Armânji minduiescu câ arâzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.

Easti intirisantu ti anyrâpseari câ aiestâ pistipseari u avurâ tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji.

Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu (958 – 1025) avu unâ sorâ Ana cari u mârtǎ cu Vladimir (958 – 1015), vâsiljelu di Kiev. Unâ nipoatâ Ana Iaroslava s-mârtǎ  cu Henri I ali Frântsii cu cari avu unu ficioru cari lu pâtidzarâ Philip, trâ adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strâpaplu a fumealjei ditu cari-sh trâdzea zârtsina. Eara ti prota oarâ cându tu Yâlii/Frântsii s-amintǎ unu ficiuricu tsi fu pâtidzatu Philip.

Easti iara intirisantu ti anyrâpseari câ cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor – 1116?) cari anyrâpsescu ti Ana Porphyrogeneta cumu u zugrâpsescu, easti adusâ aminti ca “makedonski” tsi va s-dzâcâ câ yini ditu dinastia / fumealjia makedonâ.

Ma s-eara zborlu mash di arâzga “makedonâ” cari nâ-u anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu, isturia a mea va s-dânâsea aoa.

Ama nu fu s-hibâ acshi!

Amirǎlu Vasili Protlu nu fu ici unu omu ca tuts alantsâ. Acâ fârâ sculii sh fârâ carti  (nu shtea s-adyivâseascâ nitsi s-anyrâpseascâ) elu agiumsi amirǎ tu ilikia di 55 di anji.

Cumu anyrâpseamu ma ninti dupu tsi lucrǎ unu kiro sumu cumândâsearea alu Tzantzes, cari eara strateglu a Makedoniljei, lo apofasea s-ducâ Constantinopol, iu minduia câ va poatâ s-amintâ ma lishoru bana ti elu sh ti fumealjia lui cari avea armasâ acasâ, tu Makedonii.

S-dzâtsi ti elu câ eara unu bârbatu analtu ca bradlu, cu percea neali-neali, cu multâ cuveti, intelighentu sh multu sertu. Tsi shtea ma ghini eara s-aibâ angâtanu calji, sh-acshi lu-adusi tihea s-lucreadzâ ti unu omu multu avutu, cu numa-lj  Theophylitzes.

Tu kirolu atselu amirǎ eara Mihali III, hiljiulu alu Theophil sh Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorâ cari purta numa di Cezar, cata cumu tu amirâria romanâ.

Antigon, unu hiljiu di-alu Bardas avea andreapta unâ measâ cu gimbushi cari s-bitisea totna cu alumti iu tiniri cu cuveti câfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunâoarâ cu ea. Ti kirolu di cari zburâmu tora, la gimbushi eara câlisits sh alumtâtori vâryari cari, di multu kiro, eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji cari vârnu nu lâ u putea. Maxusu eara unu cari nu avea vârâ su-lu surpâ, ahânta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara câlisitu sh afendicolu alu Vasili, Theophylitzes, aestu lâ dzâsi câ ari elu unu tiniru tsi nu lj-u poati vârâ, nitsi vâryarljii.

Ti Vasili fu prota poartâ tsi-lj si dishcljisi calea câtâ aveari. Vâryarlu vru s-lu mutâ sh s-lu da di padi, ama Vasili armasi ca gurguilju di keatrâ, alâkitu di locu. Dupu aiestâ, Vasili s-ascumbusi, lu mutǎ vâryarlu pânâ pisti capu sh lu-arcǎ mpadi di iu vâryarlu nu mata s-mutǎ.

Aiestâ fu duri ta s-adarâ unâ mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzâ ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amirǎlui.

Unâ dzuuâ, Mihali III ancupârǎ unu calu tsi vru s-lu ancalicâ, ama callu fu ahântu di ayru, câ nu putu canu s-lu tsânâ. Cându amirǎlu dzâsi cǎ va sâ-lj talji cicioarli di dinâpoi, Vasili câftă s-lu-ancalicâ. Cu mari mâsturlâki alinǎ  callu, tsi lu-ascultǎ fronimu, acshi cumu cu 12 di eti ma ninti Alexandru Makedon, di la cari dzâtsea câ s-tradzi, adrǎ cu Bucefal.

Acshi agiumsi Vasili di lucra tu ahurea amirǎlui. Eara la anlu 856, sh-avea ilikia di 44 di anji.

Dupu unu kiro, la unâ kiniyi/avinari, la cari Vasili purta bastonea amirâreascâ, unu lupu ishi dinâcali shi s-hiumusi câtâ amirǎ. Cu curagiu sh fârâ s-minduiascâ ici, cu cuvetea-lj cânâscutâ, Vasili âlj cripǎ caplu  a luplui cu bastonea-lj amirâreascâ, sh de-atumtsea, aprukearea lui di amirǎ nu mata putu s-hibâ curmatâ.

Dupu ninga dzatsi anji cari tricurâ, s-dzâtsi câ Vasili fu atselu cari  lu cândâsi amirǎlu s-lu vatâmâ Cezarlu Bardas, sh ti itia câ lu-avea adratâ s-pistipseascâ câ ascâpǎ di unu mari dushmanu, amintǎ tesea di co-amirǎ.

Pânâ tu soni s-dzâtsi câ tutu elu fu atselu cari andreapsi vâtâmarea amirǎlui Mihali III sh la anlu 867 agiumsi amirǎlu a Bizantsului, cându bâgǎ thimeljilu a dinastiljei Makedoni.

Vasili fu la cumândâsearea Byzantsului kiro di 19 di anji, cându spusi câ easti unu omu multu mintimenu, cari shtii s-tsânâ ekilibrulu cu lucurlu, cu paradzlji, cu putearea, cu pistea. Acâ fu fârâ carti, fu unu mari amirǎ tsi bâgǎ pi cali amirâria tsi fu thimeljlu la Europa cari amintǎ pânâ adzâ.

Ti hǎrli tsi li avu aiestu amirǎ sh ti tsi amintǎ Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrâpsimu altâ oarâ.

Tora vremu mash s-arcǎmu unâ mutritâ ti soia cumu lu vidzurâ cronicarlji cari anyrâpsirâ ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.

Albert Vogt adutsi aminti di Continuarea la Theophanes (961), Yioryi Caluyarlu (948), Leon Yrâmâticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus (1124?).

Aistu ditu soni adutsi unâ theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu câ easti dealithea, ama tamam câ poati s-nâ aducâ unâ multu importantâ apandisi la unâ antribari cari nâ frimitâ di multu kiro.

Kedrenos,  cumu sh altsâ cronicari, ama cu ma ptsâni detalii, anyrâpseashti câ Vasili Protlu sh tutâ dinastia / fumealjia Makedonjloru pari câ easti di arâzgâ “armeanâ” .

Ia tsi dzâtsi Kedrenos:

“Vasili s-amintǎ tu Makedonii, ama elu eara di arâzgâ armeanâ, sh ma multu, eara amintatu tu unâ fumealji multu cunuscutâ a Arsacizloru, cari au datâ vâsiljeadz la Partsâ, Medzâ sh Armeanji… Atselu ditu soni vâsilje, Artaban, kiru putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundâ tu Byzantsu, iu eara amirǎ Leon atselu Marli. Aiestu lj-apruke ghini sh lâ featsi tinjia di lj-apânyisi tu pâlatea lui. Aflândalui, vâsiljelu a Pershloru, cari lu- avea bâtutâ Artaban, lj-anyrâpsi s-toarnâ câ pali va-lj bagâ s-hibâ vâsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi s-adarâ sh avdzâ amirǎlu Leon, lj-ari mutatâ tu unu câsâbǎ ditu Makedonii cu numa di Nike.

Deapoaia cumu vâsilia persanâ fu bâtutâ di araghi (651 dH), cumândâsearea arabâ câlisi diznău armeanjlji s-yinâ nâpoi tu Apiritâ. Cumu Heraclius tsi eara sh elu di arâzgâ armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzâ sh elu di aiestâ acljimari sh nu vrea s-kearâ aieshtsâ armeanji, lj-adusi prota tu câsâbǎlu Philipes ditu Makedonii sh ma nâpoi Andrinopoli iu lâ si pâru ma ghini, ama fârâ ta s-minteascâ cu dunjeaua autohtonâ.”

Unâ analizâ ahândoasâ la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi alathusi, maxusu chronoloyitsi. Prota, sâ shtii tora câ Arsacizlji furâ vâsiljadz tu Armenia di la anlu 250 ndH pânâ la 225 dH. Artaban V fu vâtâmatu tu polimu sh nu s-cânoashti desi avu vârâ frati. Leon Protlu (câ di elu easti zborlu) fu amirǎ la 457-474 dH sh Heraclius fu amirǎ la 610 – 641 dH. Vasili s-amintǎ la 812. Cumu s-pistipseshtsâ câ vârâ ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tâshi dupu ma multu di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius (cari eara mortu la 651 dH) lj-ari mutatâ Andrinopoli, iu dupu altsâ 200 di anji s-amintǎ Vasili cari pistipsea câ ari arâzgâ makedonâ?

Ta s-nu adrǎmu vârâ alathusi tru analiza noastrâ neasimu sh mutrimu la tuts isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-aflǎmu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu Moïse de Khorene (410 – 490 dH) , Arisdagues de Lasdiverd (1000 ? – 1071 dH), Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arâzga armeanâ alu Heraclius (Sébéos) icâ alu Vasili Protlu icâ tuts atselji tsi furâ dupu elu, acâ Arisdagues de Lasdiverd anyrâpsi multu ti amiradzlji ditu dinastia makedonâ sh maxusu ti Vasili II Bulgaroctonlu. Neasimu ninti cu câftarea noastă sh-antribǎmu unu mari numiru di armeanji cari bâneadzâ tu Europa sh SUA. Tuts nâ dzâsirâ idyiulu mesagiu. Dupu elji nu s-ari avdzâtâ vârâ oarâ ca unu armeanu sh-kiarâ identitelu sh nu cânoscu ca vârâ armeanu s-agiungâ tu tesea / clasa socialâ ahântu di-nghiosu, cumu pari câ fu Vasili. Sh ca unâ observatsiuni ditu soni, unâ paradiymâ multu sughestivâ : cu ptsânu kiro ninti di Vasili Protlu fu amirǎ Leon Armeanlu cari nu sh-avea agârshitâ arâzga, acshi cumu ishishi Kedrenos dzâtsi, ti itia câ armeanjlji nu para s-mintea cu alanti milets.

Easti limbidu câ tutâ isturia easti alathusi icâ pirmithu.

Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unâ antribari nu tsâ da arâhati. Di iu vini aiestâ theorii cu arâzga “armeanâ”.

Lipseashti s-nâ turnǎmu niheamâ la Albert Vogt sh Constantin VII Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII Porphyrogenetlu dzâtsi câ Vasili, tiniru agiumtu Constantinopolu s-avea ligatâ sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma, cari bâna tu kirolu alu Constantin VII Porphyrogenetlu, ti itia câ eara doilji di idyia arâzgâ “armenios”, tsi va s-dzâcâ tu limba greacâ “armeni”. Ma-nclo nitsi unu altu zboru cari-s-pitreacâ la aiestu populu, ni iu bâneadzâ, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirâ tu Makidonii.

Prindi s-dzâtsemu câ nu sâ shtiu ma multi ti patricianlu Constantin sh Thoma, nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di ma-ndzeanâ.

Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu “armenios” iasti atumtsea cându azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi omlu cu naima mari puteari pi ninga Amirǎ. Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzâtsi câ easti “armenios” di idyea arâzgâ ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mârtatâ cu Leon VI di cari s-amintǎ Constantin VII Porphyrogenetlu.

Cu aiesti dauâ numi ditu soni, nâ si pari câ alathusea cu arâzga alu Vasili Protlu s-limbidzashti tutâ. Ca unâ pârâtirisiri/observastii, numili “Constantin” sh “Thomas” cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, aca eara sh-elji crishtini. Cu ahântu ma ptsânu numili  Stilianos sh Zoe cari, dupu shtearea noastrâ, li-aflǎmu adzâ sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armânji. Unâ câftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji n-adutsi apofasea câ minduiarea noastrâ easti dealithea. Dǎmu ma-nghiosu ndauâ di locurli iu putemu s-adyivâsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji:

http://www.netarmenie.com/religion/annexes/prenom.php

http://fr.wikipedia.org/wiki/Liste_des_prénoms_arméniens_masculins

http://books.google.fr/books?id=Dn0SxJTyJ6QC&pg=PA868&lpg=PA868&dq=patronyme+arméniens&source=bl&ots=MU6BUcGAbu&sig=FB3dRV0CDsKsytwAE-qJ0meScNA&hl=fr&ei=6ydeS_mpNZHS4gbo-dD6BA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=7&ved=0CCAQ6AEwBg#v=onepage&q=patronyme%20arm%C3%A9niens&f=false

Mash ca unâ adâvgari, tu tuti cǎrtsâli ti isturia Armenjloru, tsi li deadimu ma-nsusu, nu aflǎmu canâ di numili adusi aminti aua.

Diznau ca unâ pârâtirisiri/observatsii:  zborlu cari lu ufilisescu armenjiljii  atumtsea cându azburǎscu ti elji iasti “hay”, pluralu “hayer”- dupu numa thimiljiusitorlui myticu Haïk. Acshi cumu sh alti populi uilisescu altu zboru di-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinesu”, “brezh ti bretonu”, “euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.

Tsi easti ciudii tu tutâ isturia aiestâ easti câ desi putemu s-lomu ti bunâ orighinea “armeanâ”, maca tu tutu tsi yini dupu aiestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu anyrâpseashti mash di arâzga “makedonâ”, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nâ si pari ti nipistipseari câ unu isturianu bunu cânâscâtoru di populi, pisti cari eara amirǎ, s-minteascâ dauâ zboarâ cu noimi ahântu di ahoryia, fârâ s-da vârâ exiyisi i apandisi.

Unâ sinyurâ apandisi poati s-exiyiseascâ aiestâ theorii. Zborlu “armeanu” di iu ahurhi theoria cu arâzga armeanâ alu Vasili, sh cari tu limba greacâ s-anyrâpseashti “armenios” fu la orighini “armanoi” i “armenoi” cumu siyura sh-dzâtsea makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzâ tu locurli iu bâneadzâ armânjilji di totna, sh maxusu ninga Kastoria, icâ tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzâ easti “ar(â)meanji” icâ “rrâmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.

Cumu s-agiumsi la aiestâ alathusi? Minduiescu câ zborlu “armân” cari eara ufilisitu di makedonji, nu eara multu cânâscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu cânâscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu iasti ninga ghini cânâscutu nitsi adzâ.

Pistipsescu câ Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu-avdzâ di la pâpânjii a lui, dupu tsi bânǎ alargu di Makedonii sh yrâmâticlu cari lu anyrâpsi lu-adusi tu limba greacâ, aschi cumu duki elu. Iasti poati, unu semnu alâsatu di Dumnidzǎ ti dizligarea mistiryiului ligatu di populu makedonu pi cari nu vru pânâ tora s-lu alasâ s-kearâ.

Sh nu dipu tu soni, prindi s-dzâcu câ ti mini, cama di 20 anji, cathi oarâ cându dzâcu câ hiu armânu, nu fu unâ oarâ s-nu-nj toarnâ xenlu cu cari azburǎscu :

• “hii armeanu ?”

Cathi oarâ lipseashti s-trecu pritu :

• “aromanian” icâ “aroumain” cari nj-adutsi antribarea : “hii român ?”;
• “makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
• “vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
• sh dipu dinâpoi “Makedon-Armânu” di la Alexandru Makedon.

Câ tse “Makedon-Armânu” ?

Câ numa popullui a meu yini di la dauâ personalitǎts mithitsi:

Protlu cu numa di Makednes, adusu aminti di Herodot, tsi deadi numa di Makedonia, sh defturlu (vahi protlu) cu numa di Armenus, adusu aminti di Strabon, tsi deadi numa di Armân icâ Arâmeanu.

Ca unâ concluziuni ditu soni, minduimu câ ipoteza pi cari u prezentǎmu tu câftarea noastrâ easti dealithea, fârâ câsuri sh câ zborlu di “armânu” i “arâmeanu” fu ufilisitu di Armânji di naima vecljiulu kiro. Sh ma largu, câ tu perspectiva aiestâ easti limbidu câ multi di personalitǎtsli tsi pânâ adzâ furâ cânâuscuti ca “Armenji” icâ di arâzgâ “armeanâ” eara dealithealui Armânji i Makedonji.

Prindi ca intelectuali di-a noshtsâ, cu vreari ti fara armâneascâ, sâ s-apleacâ pi aiestâ temâ shi s-caftâ tu documenti tsi suntu adzâ multu ma efcula ti-aflari.

Sh s-anyrâpseascâ diznâu isturia a popului a nostru  cari, ti amârtii, ninga nicunuscutu ti Europa, ti cari adrǎ ahânta curbani.

Niculaki Caracota

Paris, la 17 di Yinaru 2010

Dupu tsi antunică intrămu ân casă. La televizie tsi avea aseara, tsi avea sh-aualtadz, nâscântsă oaminj, pâltits cari sâ shtii di cari ta s-nâ shutsâ mintsâli, s-nâ mintească ta s-pistipsim că easti dealithea tsi azburăscu sh-tsi s-ancaci nâshi. Zboarăli cari li avdzăm di la televizie suntu ca născănti chetsari cutuvuliti pitu arină, anvăliti cu malăma shi sălăghiti câtâ lao. Irina nj-adghivăsi ditu jurnal că tu Gărtsie viniră iara la puteari oaminjlji al Papandreu sh-năs dzâsi că află la Atena  văsilia cu mari borgi di euro ti nafoară, sh-tu văsilie mash furlăchi, băcshishi, arâderi, sh-hârgiuiari naljurea. U băgaiu să-nj adghivăsească iara, că dzâshu că alătusii văsilia. Irina nj-u turna că easti zboirlu di Athina, nu di Bucureshti. Pi la sihatea 20:30 lu ncljishu TV-lu mi alinaiu ân dzeana sh-mutrim doilji pi TV Makedonia: Custica Canacheu, Mariana Bara, armânj di Cogealac, Prof. Tiberiu Cunia ditu SUA, Prof. Cuşa di Constantsa, oaspits pi la andamusli armâneshti. Nj-adushu aminti că di vârâ ndauâ stâmânj voi s-angrâpsescu cum tricum la Dzâlili a Culturăljei Armânească estan. Tu 28 di augustu 2009, tahina, mini sh-cu Irina ancălicăm automobilu di la Bănjli Amara di ninga Slobozia, iu earam ti yitripseari sh-u pălim până Constantsa. Pi la sihatea 11 dânâsim prota la Simpozionlu “Dimândarea Parintească”, ândreptu di yiaturlu Aurel Papari, la Universitastea “Andrei Shaguna”. Intrăm tu Sala di Consiliu iu s-tsânea simpozionlu, armânj anvitsats spusiră di Istoria armânjlor ditu Românie sh-tsi bunets adrară ti aestă vâsilie, eara adunats aclo vârâ 20 di invitats. Shidzum vârâ trei sihăts. Acultăm cu tinjie conferintsili. Tu pauza di café shidzumu di zbor cu dl.Aurel Papari, cu dl.prof.Goshu Lambru, cu dl.Victor Enache di Timishoara, cu prof.Virgil Coman, miglinitlu  sh-cu profesorlu Stoica Lascu. La sihatea 2 s-deadi pauza ti measă. Noi nă alinămu pi automobil sh-li călimu ândreptu la hanea al Terzi, la colonadi, iu mâcămu pită di cashu cu mârcatu di oi. Easti ghini să shtits că mârcatlu di oi easti adrat tu căsăbălu M.Kogălniceanu, tutu di armânj, cari s-alavdă pi etichetă că easti nai ma bunlu mârcatu di oi ditu vâsilie. Câ easti bunu easti dealithea, câ neasim sh-deftura dzuuă sh-lom sh-ti acasă mârcatu. Dupu prândzu, la sihatea 17:30 nâ andămusimu la Muzeulu di Artă di Constantsa, cu Comunitatea Armânjlor. Nâ prividzumu cu domnul sh-doamna Platari di Aminciu, cari tora bâneadză Athina. Nă priimnămu cu nâshi niheamă prit muzeu sh-dânâsimu la bustul al Beethoven faptu di armânlu Dimitrie Paciurea. (Gramustea avea un mâhâlă ântregu cu numa Paciurea). Mini nu vedu multu ghini, ama âl vidzuiu di aproapea pi dl Yioryi Platari cari mutri la bustul al Beethoven. Fatsa a lui spunea ună ciudie: “Cum putu Paciurea s-aspună pi prosuplu al Beethoven minduirea shi dirinarea cari u shtie tută lumea?”.                                                               Al dusimu dl.Platari s-veadă sh-picturli al  Aman sh-Kimon Loghi, altsă doi pictori di fară armânească shi s-hârsi multu. La muzeu vizumu unu spectacol mushatu ali pareie di ficiurits armânj, “Lilici ditu maiu”, urnipsits di profesoara sh-cântătoarea Zoe Gica.  Ti ciudie, anu di anu, d-na Zoe Gica adutsi alti fidănj cari cântă sh-gioacă armâneashti. La muzeu u vizităm expozitsia di pictură shi sculptură a artishtilor armânj sh-a oaspitslor a lor românj, expozitsie ândreaptă cu pidimo di sculptorlu Mihali Tugearu. Di vârâ ândoi anj, el nâ aspuni. tsi mushutets scot tu migdani armânjlji a noshtri cu hari di la Dumnidză. Priimnândalui pitu muzeu  nă andămusimu cu dl.deputat Costică Canacheu, prezidentul a Farăljei Armânească ditu Românie cu cari alâximu impresii. Nâ vidzumu cu multă harauă cu armânjlji di Skopie, Mita Papuli, Santa al Djica, Vanghea Mihanj Steryiu. Nă prividzum cu armânjlji ditu gârtsie: Mihali Velo, Ioryo Maneca, Ioryu Ceamitru, Tachi Galaitsi sh.a. Earau vinits sh-Iancu Perifan sh-Niculachi Caracota di Paris, di Frantsa, Kira sh-cu Iani Mantsu ditu Ghirmânie, ama di cându ishiră tu pensie nu para shedu acasă, câ nâpoi cu doi meshi nâ andămusim cu elj tu Gârtsie, iu au casă, âlj vidzumu Constantsa shi pisti ândauă stâmânj nâ andămusimu la simpozionlu di Bucureshti. Tutu aoa nă andămusim sh-cu scriitorlu Cola Shutaru. Nă prividzumu sh-nâ ghinuimu cu harauă cu multsâ altsâ armânj cunuscuts di anj di dzâli. Easti mari mirachi s-ti andămuseshti shi s-shedz di zbor cu armânj ca dit zâmani. S-veadi pi fatsa a lor haraua că lja parti la un mari simpozion ti armânami. . Dicseară neasim la Teatrul Liric iu vidzumu piesa “Mincinoslu” di Carlo Goldoni, apridusă pi armâneashti di Toma Enache, cari featsi sh-regie sh-giucă sh-rolu principal. Impresiili di la piesa di teatru li angrăpsi multu mushatu Kira Iorgoveanu Mantsu, ama sh-pi noi nă arisi multu zborlu armânescu pi scenă. S-u vedz shi s-u ascultsă Dana Pocea cându âlj pirmituseashti a fendu-sui “lele tate, nu mi pistipseshtsă că mini tsă spunu dealithea, că nu eara vârnu ficior la noi ân casă prinduseară. Nu ascultă tsi zburashti lumea” . Mi arisiră multu tuts interpretslji ditu piesa “Mincinoslu”, nu s-duchea cari easti profesionistu sh-cari easti amator. Mutreshti sh-ti ciudiseshti s-avdza zbor amânescu tu piesili al Carlo Goldoni, angrâpsiti cu multi suti di anj nâpoi.

Fatsi ca trupa di teatru ândreaptă di Toma s-u priimnăm prit Balcanj, iutsido iu ari armânj. Mini va s-agiutu pi ninga altsă armânj, maca Fara va s-andreagă.

Sâmbătă tahina tu 29 di augustu, la sala di conferintsi di la un hotel mardzina di amari, Constantsa s-tsânu Simpozionlu “Bati câmbana” ti pistea la armânj. Sala mplină, 200-300 di inshi, multsâ tiniri, pi aoa sh-pri aclo vârâ cama tricut, ashi ca mini. Azburâ prota Custica Canacheu, prezidentul a Farăljei. Moderator fu Kirana Darlaiani, cari cu multă tinjie cumândusi simpozionlu. Lu ascultămu cu tinjie pi filozoflu George Vrană. Loai di hâbari ditu spusa al George că noi him stră-strănipoţli a imperatorlor romanj. Ama cându azburashti George Vrană  va s-badz ghini ergu la zboarăli cari li dzâtsi, multu mintimeni. Lu ascultu pi George Vrană di pisti 10 anj. Di tsi dzâtsi nâs acăchisescu vârâ 90%, alanti 10% nu ljau di hâbari tsi va s-dzâcă. Cafi oară mi ciudisescu “di iu ascoati ahânti nali”. George azburâ pisti 45 di minuti. Sh-ma s-lu alashi azburashti sihăts multi că ari tsi s-aspună.

Azburâ Yioryi Platari di Atina. Nă ciudisi cu limba a lui armânească di Aminciu, iu multi zboară sh-u aducu cu limba română. Că ashi easti la elj, la Aminciu. Sh-easti dealithea, că earam la Aminciu shi âlj avdzâiu cumu azburăscu, sh-aclo nu avu vârnâoară shcoală românească. Lu-ascultămu cu tinjie sh-pi Santa al Djica, di Skopia, cari azbură mintimenu sh-documentat ti pistea la armânj. Lu-asculţamu cu tinjie pi preftul Sasho Gherunda di Skopie cari nâ spusi cu tsi problemi s-ampulisescu preftsâlj armânj tu Machidunie, ama nu mash aclo. Vanghea Mihanj Steryiu di Skopie nâ hârsi cu ună mushată poezie di-a ljei. Dl.Tacu Piceava nă durusi “Cartea di ncljinari” apridusă di elu pi armâneashti, iara Aurica Piha nâ deadi cartea cu sâmtsâlj armânj.. Di la dl.Platari lom ună carti, ngâpsită di mână sh-cu ilustratsii, că vârâ Vânghelju di văr chiro. Multă tinjie ti treilji ti lucurlu bunu tsi lu-adară. Impresia cu cari armash mini, di la aestu simpozion easti că armânamea ditu Balcanj easti pi cali bună sh-neadzi nâinti. Lucurlu armânescu easti purtatu ninti di tiniramea armânească di iutsido. Nâpoi cu ma multsâ anj la simpozioani earam mash di atselj cama tricuts di anj. Tora vedu multsâ tiniri cu mirachi ti lucurlu armânescu.

Dupu simpozion nă priimnămu pitu Constantsa, pi la Cazino, mardzina di amari, prândzâmu tu vecljiu câsâbă, biium un café tu noulu câsâbă sh-dicseară, diznou la teatru s-videm piesa “Secta a muljerlor”, ândreaptă pi armâneashti di regizorlu Toma Enache, după “Niorlji” di Aristofan. Intrăm tu sală, lumi ptsânâ., sihatea ti ahurheari avea tricută. Toma Enache ishi pi scenă, mutri tu sală shi antribă iu suntu armânjlji? Armânjlji eara vgats la Mamaia iu pareili di Veria sh-di Skopia avea ândreaptă un spectacol armânescu. Ahât cântară sh-giucară ta sâ-lj veadă lumea că amânară niheamă. Di cara viniră, sala s-umplu di armânami. Piesa ahurhi, s-avdză pi scenă zbor armânescu, sâ-lj vedz pi Vasili Toma sh-Toma Enache sh-alantsă tiniri sh-tinire stau sh-mi ciudisescu: “Easti dealithea tsi vedu mini diniti? Naca Aristofan angâpsi pi armâneashti?” Ahăntu ghini li shutsâ Toma pi armâneashti câ ti minduieshti câ di iu li-ascoasi!?  Tricu pisti unu mesu sh-oară di oară azburăscu cu Irina di mushuteatsa di la aesti dauă piesi. Nă adutsemu aminti cu multă harauă di nâscânti zboară ufilisiti pi scenă. Dumânia tu 30 di augustu nu putui s-negu la adunarea di hoara Eschibaba, iu vini sh-prezidentul ali Românie, dl.Traian Băsescu, câ earam la ună andamusi cu soia di Constantsa. Vidzumu la ma multi televizii corlu mari di Eschibaba, ân cap cu dl.prezidentu Traian Băsescu, cu hlambura tu mână. Mari tinjie nâ featsi. Sh-mari tinjie âlj purtăm a d-lui prezidentu sh-a d-lui deputat Custica Canacheu cari u ndreapsi andamusea. “Dzâlili a Culturăljei Armânească” di estan, cu titlu “Bati câmbana” fură ândreapti di una pareie di tiniri cumândusits di Nicu Vrană ca director executiv. Inimarcul Yoryi Shutaru, directorlu ali TVMakedonia  li filmă tuti manifestărli sh-li bâgă pi internet ta s-hârsească armânjlji di iutsido. Stila Beca li filmă sh-elu manifestărli ta s-armână ca documentu.

Cu multă tinjie ti armânami,

Lifteri shi Irina Naum