May 27 2020
Laolu armânescu poati s-bâneadzâ ca pânâ tora: ma multi retsele tsi, niscântiori, si stăvrusescu. Tră armânearea tu bană a armânjloru easti importantu ca tuts atselj tsi nica doru tră isnafea a loru si-află simboluri comune tră tuts shi unu planu tră tut laolu.
May 25 2020
May 24 2020
Aesta easti unâ antribari la cari pot s-apândâseascâ mash atselj armânj tsi nu vor si-u aproachi aestâ dzuâ ca dzua a loru natsională. Pânâ tu soni easti apofasea a loru shi au furnjili a loru tră aestâ apofasi. Ama ca istorianu voi s-intru tu njedzlu la aestâ problemă shi s-vâ u spunu minduiarea a mea câ tse niscântsâ Armânj, sh-maxus Armânjlji ditu Grâtsie, nu aproachi 23 di Maiu ca dzua a loru natsională. (Nikola Minov priadus pi armâneashte Alexandru Gica)
May 24 2020
My answer:
This is a question that can be answered only by those Aromanians who do not want to accept this day as their national day. Ultimately it is their decision and they have their reasons for it. As a historian, though, I will try to get to the core of this particular problem and share my opinion why do some Aromanians, and more particularly the Aromanians in Greece, reject May 23rd as their national day.
May 23 2020
Idheia câ armânjlji suntu unu populu ahoryea, altâ soi di populili cu cari bâneadzâ, nu easti nauă, nitsi la elj, nitsi la atselj ninga cari bâneadzâ (identitatea easti daima ligatâ di alteritati). Idheia yilipseashti unâ mirachi a loru ta si s-aspunâ tu migdani shi aspuni ananghea ta s-da giuiapi. Aestu lucru nu alănci aseara. (N. Trifon, priadus pi armâneashte Alexandru Gica)
May 23 2020
Ideea că aromânii constituie un fragment anume al populaţiei sud-estului european care este şi alceva decât celelalte fragmente cu care ei convieţuiesc nu este nouă : nici la ei, nici la cei cu care ei sunt în contact, identitatea fiind nedisociabilă de alteritate. La ei, această idee corespunde unor frământări, dorinţei de a se afirma, deseori necesităţii de a se justifica, care nu datează de ieri sau de alaltăieri. (Nicolas Trifon)
Lire la suite de “Ziua naţională a aromânilor : de ce naţională ?”May 11 2020
11 mai 2020 moabete pi facebook ti miletea noastrâ fârâ ligâturâ la natsiuni (Nicu Puiu Bajedechi), ti Armânjli cari nu vor s-intrâ tu un cutar (Nicu Chihaia), ti cari Evropa ni va si s-adra ma s-nu agârshea polematli (Oani Nicola), adzã, avemu putearea shi vrearea s-li limbidzãmu „problemili“ cu mindueari evropeanã (Kira Mantsu), ma ghine unu lideru alesu democratic di tută comunitatea, cari lu va nai ma mulță, icâ 10 pseudocapidanji, care să-s anciupă cari easti ma armânu (Maria Pariza), Cu Dumnidza ninti (Dima Grasu)
Lire la suite de “Armânamea, tu eta a comunitătslor globali”Apr 14 2020
Voici une excellente émission sur la Radio-Télévision Suisse à propos du site antique Apollonia, situé près de Fier, Fearica en aroumain. Son titre, tout un programme : « L’Archéologie, science des identités plurielle ». Elle a été préparée par Louis Seiller, et les Aroumains pourraient trouver quelques points communs avec les Albanais à propos du mythe autochtone notamment…
Lire la suite de “Les Pélasges et leurs descendants : albanais, aroumains, etc.”May 24 2016
Arada a limbiloru
Cathi limbâ ari mirakea a ljei.
Avuiu tihea s’anvetsu dauâ limbi anda earamu njicâ: armâna – limba di dadâ shi româna – limba di la sculii shi di nafoarâ.
Deapoea, tu sculii, anvitsaiu anylika(engleza) shi yalica (franceza) sh’cama amânatu, italiana di la Alarguvidearea (cumu musheatu dzâsi unu armânu ditu Gârtsii ti tiliviziuni!).
Anda intraiu la facultati ahurhiiu ghirmana, limba a cratlui tu cari bânedzu adzâ.
Cu doauâ feati acasâ, tsi li zburăscu mashi armâneshti, suntu momenti cându ânj yini s’ufilisescu ma multi limbi.
Armâna armâni limba di suflitu, ti hârseri.
Deapoea ghirmana, ti distsiplinâ shi niscânti ori anylika cându mi anvirinedzu…
Adhivâsiiu unâ oarâ câ limbili suntu has ushi ti culturili a oaminjiloru. Dealihea ashi easti!
Shi hiu multu hârioasâ câ azburăscu ahtări limbi musheati!
Cathi limbâ ari nustimada a ljei, muzica a ljei shi mirakea a ljei.
S’nu li kiremu, s’li crishtemu cu vreari, anda crishtemu unâ lilici ahoryea icâ unu cilimeanu tsi ari ananghi di noi daima!
Sh-ma multu, s-avigljemu Limba di Dadâ, cari easti, cumu dzâshiu ma-nsusu, limba di suflitu…
Elena Mantsu-Lenz
Apr 27 2016
La sfârșitul anilor 1990, apărea Scurtă istorie a românilor povestită celor mai tineri. Cu această carte, care rezulta din înregistrarea audio făcută la îndemnul Irinei Nicolau, Neagu Djuvara scutura praful, demonta anumite stereotipuri bine înrădăcinate în naraţiunea naţională românească. Lire la suite de “Alexandru Gica pe urmele lui Neagu Djuvara”
