ELENA MANTSU-LENZ
Negura
Primuveara nu va s’yinâ anlu aestu.
Easti has unâ fiticâ tsi s’arushineadzâ, shi tradzi di fustanea a mă‘sa‘lj…
Unâ tahinimâ di Martsu, anda nidzeamu s’ducu featili la gârdinicâ, avea unâ negurâ groasâ, shi nu s’videa tsiva dininti… Lire la suite de “Negura”
“Suflitlu a meu ari a lui mistico, bana a mea ari a l’ei mistiryiu.” Felix Arvers.
Vâ pitrecu aestâ șcurtâ isturie cu mini și Matilda cu elpidha câ va s-aibâ hăiri ti ațel’i ți minduescu la uspițâl’ie și la cheadițl’i a l’ei, la zorea ta si-u țâni tu banâ suțata cu unu omu. Angrăpsii aestu text ca unâ turlie di apandisi la antribarea “potu s-hibâ soț oamińi cu minduieri ahoryea?” Lire la suite de “Mini si Matilda”
ELENA MANTSU-LENZ
Dhoara/Pishkeshea aestâ
„Dhoara aestâ va tsânâ ti daima,/Dhoara aestâ nu va ti arâdâ canâ oarâ…“
Stihuri ditu unu cânticu alu Glen Hansard, unu cântâtoru irlandedzu.
Earamu la contsertlu a lui, stâmâna tricutâ, Frankfurt.
Nj-armasi tu minti aestu cânticu di unâ mushuteatsâ ahoryea.
Mi-adră s’minduiescu ti bana, cari nâ easti datâ di Dumnidză shi ti ahânti alti lucri tsi ti noi suntu ca di-aradhâ, ama ti cari prindi s’dzâtsemu daima „haristo“! Lire la suite de “Dhoara aesta”
Câsâbălu ari ananghi di aeru ta s’adilje…
Tsi ari hoara daima, nu ari câsâbălu ama, mea, bâneadzâ, sh’ashi shi oamenjlji, deadunu cu elu.
Imnâ câtâ nâinti, arucâ sclotsâli, fârâ sâ s’kearâ… Lire la suite de “Transtsendentalu”
dzâsi cilimeanlu, tu-unâ mânâ di harauâ!
Cilimeanjlji suntu naima musheatlu lucru tu aestâ banâ!
Maca voru s’arâdâ, arâdu, maca voru s’plângâ, plângu…
S-hârsescu di naima aplo/simpli lucri shi adarâ ditu tuti miraki. Aestu cilimeanu tsi dzasi „Yes!“, cu ahâta harauâ câ ânj deadirâ lăcârnjlji, eara pi mardzina di cali, deadunu cu unâ sutsatâ di ficiurits. S’agiuca unu giocu aplo/simplu , cumu mash elj, njitslji, shtiu s’adarâ.
Lire la suite de “Yes”
GASTHAUS RÖßLE
Nicukirlu dukea ploaia cari âlj avea agiumtâ pân di keali, eara muceali shi minduierli li-avea la unâ measâ caldâ shi unu udă cu crivati iu sâ’shi discurmâ truplu armasu di ahântu kiro, nitsi nu mata avea notsiunea di kiro icâ spatsu… Jgljioatili eara singura melodie pitu căljiurli isihi di noapti a njicâljei hoarâ shvabe ditu nordulu a Muntsâloru Padurea Atsea Laia. Lire la suite de “Gasthaus Rößle”
S’bânedz, adzâ, fârâ ea, easti canda kirushi ligâtura cu dunjeaua. Tuti tsi s’facu tu eta suntu aua: sots icâ nisots, atseali-mata-atseali!
Cându cunoshtsâ unu omu, prota antribari easti desi ari “contu” tu aestâ lumi mediatidzatâ, iu tuti s’adarâ, ashi cumu dzâtsea ljirtatlu Papu a melu, „curu dizvilitu“.
Lire la suite de “Cartea a prosuplui (Facebook)”
Pita di Năulu Anu…
Aprukeaiu cutarlu…
Tora, tu mânâstirlu ditu Baden-Würtemberg, iu mi discurmu, tu unâ bitisitâ di stâmânâ, aprukeaiu unu udâ tu „Stallgebäude“, va s-dzâcâ, pi armâneashti, cutarlu…
Căljurlji alu Dumnidză suntu ti niakicâseari, icâ multu clari, ashi cumu li ari anyrâpsiti Elu ti cathi unu di noi!
Câ tse vruiu s’ahurhescu anlu ashi, tu mânâstiru?
Ti atsea câ voiu s’caftu shi s’aflu isihie, alargu di tutu tsi va s’dzâcâ „stresu“.
Unu zboru ti ciudie, adradu di noi shi ti noi, oaminjlji. Lire la suite de “Zborlu ali Pirpiruna: Cutarlu”
1. Unâ thimisiri ?i-ndoauâ minduiri ti poezia alu Mihali alu Prefti ?i mira armânami?ei
Canda tricu unâ etâ di-anda i?i tru miydani aleapta carti di poezie Durutu iho a marilui poetu armânu Mihali al Prefti. ?i thimisescu tora ?i emo?ie bânai anda u-aflai aestâ aleaptâ carti, pri unâ puli?â, tru unâ libr?rie di Custan?a. ?i-ansârirâ ntroc?i, prota, zboarli armâne?ti nyrâpsiti pri câpachea a carti?ei Durutu Iho. Zboarli armâne?ti, mplini di mirachi, eara nyrâpsiti cu yrami l?i. Iuva ndzeanâ pri câpachi u-aflai ?-numa a poetlui, Mihai Prefti, nyrâpsitâ cu yrami albi ?-ni?, unâ numâ dipu nicunuscutâ.
Cartea i?i tru miydani la Editura Litera tru anlu 1987, editura iu ndoi poe?i armâ?i apruftusirâ si scoatâ cu paradz?i a loru c?r?â nyrâpsiti armânea?ti. A?ea ?i mi-apurisi prota, fu modernitatea a poezii?ei. Lire la suite de “Mihali al Prefti shi poezia”
Tu kirolu ditu soni, multsâ di noi, sh nu mash tinirlji, nâ antrib?mu di iu yinimu, di cându himu, di cari mileti nâ trâdzemu.
La aesti antrib?ri furâ dati apandisi di multi ori cu ayunjisealâ, sh maxusu atumtsea cându yini zborlu di loclu iu n-apreasimu, Makedonia, shi tsi nâ leagâ di popullu alu Philip sh Alexandru.
Naima multsâ di atselji cari anyrâpsirâ trâ noi, nâ cânâscurâ ditu frâmturi di informatsii cari furâ sh eali adunati di la oaminji cari, i tricurâ pritu locurli iu bâna a noshtsâ, i li-adyivâsirâ ditu isturii ma nali i ma veclji. Cumu cunushtearea armânea niheamâ dipârtoasâ, vârâ di ljei nu putu s-adarâ unâ zuyrâpseari ahândoasâ. Lire la suite de “Di iu, di cându, di cari ?”