TRA ARMANAMI

LECTSIA 15 – SCRIAREA-A LITIRILOR T, TS, TH

(1) Dupã arãzga-a zborlui sh-dupã cum lj-easti pronuntsarea tu grailu di-acasã a omlui, litira simplã t poati s-aibã dauã sonuri (cãtivãrãoarã tu idyiul zbor):
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, latinescul son t, ca tu zborlu ta-tã;
(ii) poati s-aibã sonlu grãtsescu theta (scriat shi th), ca tu zborlu ti-melj (tsi poati s-hibã scriat shi thi-melj).
(2) Litira compusã ts ari un son muljat ca tu zboarãli tsap, frats.
(3) Litira compusã th ari mash sonlu grãtsescu theta.

Regulã: Litira simplã t (cãndu nu ari dupã ea litirli s shi h):
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, sonlu latinescu t icã,
(ii) tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã i arbinshascã, poati s- aibã, dupã cum easti grailu-a omlui, dauãli sonuri: icã sonlu ascur, latinescu t icã sonlu grãtsescu theta.

Regulã: Litira compusã ts s-avdi cu un son muljat.

Regulã: Litira compusã th s-pronuntsã totna cu sonlu grãtsescu theta.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã:
(1) Litira simplã t poati s-aibã sonlu-timelj, ascur, latinescu, cãndu nu-ari dupã ea litirli s shi h. Sã scrii t shi s-pronuntsã totna cu sonlu latinescu t tu zboarã ca: ta-tã, ta-vã, tãm-ba-ri, ten-tã, tif-te-ri, to-pã, to-ra, tras-tu, tri-folj, trup, tu-vlã, etc. Aesti zboarã suntu tuti scriati tu dictsiunar, mash cu litira t.
Ma, tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã (niscãntiori arbinshascã) tsi s-aflã scriati cu t, ca: pãr-mit, tea-tru, ti-melj, tim-nja-mã, etc. va si sã scrii t (nu th) shi va s-pronuntsã icã
(i) cu sonlu latinescu t, icã
(ii) cu sonlu grãtsescu theta, dupã cum easti grailu-a omlui.
Scriarea shi pronuntsarea-a zboarãlor, cã s-avdu mash unã soe, icã s-pronuntsã dauã turlii, va hibã aspusã tu un dictsiunar niscriat ninga.

(2) Avem dzãsã (la lectsia-a litirãljei s) cã litira compusã ts s-avdi ca tu zboarãli: bra-tsã, fa-tsi, frats, tsap, tsa-rã, tsi-ga-rã, tsin-tsi, tã-tsea-ri, etc.
Exceptsii, iu ts-lu va s-avdã ca dauã sonuri ahoryea, t-s, va s-hibã la:
(i) ndauã numi xeani ca, bunãoarã, numa Ghet-si-ma-ni, icã
(ii) zboarã ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu, hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-ti-ses-cu, nu-mã-ti-ses-cu cari, tu forma-a lui sincopatã pot si s-avdã ca bit-ses-cu, gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mit-ses-cu, nu-mãt-ses-cu icã bi-tses-cu, gi-ri-mi-tses-cu, hi-ri-tses-cu, mi-ri-mi-tses-cu, nu-mã-tses-cu.

(3) Litira compusã th s-avdi totna ca sonlu grãtsescu theta, cum avem, bunãoarã, tu zboarãli di arãzgã grãtseascã, pãr-mith, thea-tru, thi-melj, thim-nja-mã, etc.
Bãgats oarã cã zboarãli di ma nsus, tsi noi li-avem ãngrãpsitã aoatsi cu litira compusã th, suntu scriati ma multu cu litira simplã t. Dupã cum va s-videm niheamã ma nghios, scriarea cu th easti mash tr-atselj tsi vor s-aspunã maxus cã pronuntsarea-a zborlui s-fatsi cu sonlu grãtsescu theta, nu cu sonlu latinescu t.
Avem ãndauã zboarã-exceptsii ca: a-lit-hea (a-lith-hea), bat-ha-vá, fit-hea-uã shi pit-hiú (pith-hiú/pif-chiu) iu th-lu s-pronuntsã ca dauã sonuri ahoryea, t (th) shi h (nu ca sonlu grãtsescu theta).
Tu scriarea-a litirãljei simplã t (shi a litirilor compusi ts shi th), avem ãndauã prublemi. Eali suntu aspusi tu regula di ma nghios.

Regulã: (1) Zboarãli di-arãzgã grãtseascã (sh-poati arbinshascã) cari au sonlu theta tu zbor, lipsescu scriari cu t, nu cu th.
Aesti zboarã va poatã si s-pronuntsã, dupã cum va s-u va omlu, sh-cu sonlu latinescu t, sh-cu-atsel grãtsescu theta. Tr-atselj tsi vor s-aspunã maxus cã zboarãli lipsescu si s-avdã cu theta nu cu t, scriarea-a zboarãlor cu th easti aprucheatã ca unã variantã.
(2) Zboarãli internatsiunali tsi pot s-aibã litira compusã th (sh-cari tu ma multili limbi s-avdu cu sonlu latinescu t) lipsescu scriari tu limba-a noastrã cu t, nu cu th.
(3) Ndauã zboarã tsi au sonlu theta, ma pot s-hibã pronuntsati sh-cu sonurli latineshti f icã s, va si scrie cu t (trã sonlu theta), icã cu f, icã cu s, dupã cum easti grailu a omlui.
(4) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu nt shi cu nd lipsescu scriari ashi cum va s-hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga.
Exceptsii la aesti reguli, va s-hibã aspusi tut tu-aestu dictsiunar.

(1) Zboarãli veclji di-arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã shi arbinshascã), tsi s-avdu sh-cu sonlu grãtsescu theta (sh-di multi ori sh-cu sonlu latinescu t), lipsescu scriari cu t, ca: a-lat, a-lit-hea, a-na-ti-mã, ar-mã-tea-uã, a-ta-nat, ca-ti, cat-me-ri, ca-to-li-chi-i, ca-tor-to-si, cã-la-tã, cu-lim-bi-trã, cu-mã-ti-ses-cu, e-lef-tir, gu-ma-ran-gat, i-po-ti-si, ma-ti-mã, mit-cã, nu-ti-os, pãr-ti-ri, pãr-mit, pit-hiú, psu-ti-e, spi-tã, stat-mo, tar, ta-mã, tea-mi-nã, te-mã, te-si, ti-lun-di, ti-melj, ti-mi-ri-dã, ti-mi-ses-cu, tim-nja-mã, ti-riu, tir-ma-ni, Tri-a-da, tris-cu, etc. Aesti zboarã pot si s-pronuntsã, dupã cum easti grailu-a omlu, cu sonlu latinescu t sh-cu-atsel grãtsescul theta.
Tr-atsel tsi va s-u spunã maxus, cã un zbor lipseashti pronuntsari cu sonlu grãtsescu theta, zboarãli di ma nsus pot si sã ngrãpseascã sh-cu th (theta) ca: a-lath, a-lith-hea, a-na-thi-mã, ar-mã-thea-uã, a-tha-nat, ca-thi, cath-me-ri, ca-tho-li-chi-i, ca-tor-tho-si, cã-la-thã, cu-lim-bi-thrã, cu-mã-thi-ses-cu, e-lef-thir, gu-ma-ran-gath, i-po-thi-si, ma-thi-mã, mith-cã, nu-thi-os, pãr-thi-ri, pãr-mith, pith-hiú, psu-thi-e, spi-thã, stath-mo, thar, tha-mã, thea-mi-nã, the-mã, the-si, thi-lun-di, thi-melj, thi-mi-ri-dã, thi-mi-ses-cu, thim-nja-mã, thi-riu, thir-ma-ni, Thri-a-da, thris-cu, etc.
Avem sh-alti zboarã grãtseshti, putsãn cunuscuti nafoarã dit Grãtsie, cari li-aflãm scriati ma multu cu th ca: a-cu-lu-thi-e, an-thi, ap-si-thi, a-the-rã, ca-thar-tic, ca-thã, cã-thã-rã-ses-cu, cã-thir, co-thrã, co-thur, cu-luc-thã, dih-tã-li-thrã, fus-cã-li-thrã, gã-va-thã, lo-go-thet, lo-thrã, lu-tsea-thrã, ma-la-thru, mbi-thar, min-dzi-thrã, path, pa-thi-mã, pi-tha-ri, pli-tha-ri, pli-thiz-mo, pro-thes-mi-e, prothim, psan-thã, psu-thi-mi, scãn-dã-li-thrã, shclji-thru, si-ma-thi-ti, si-ni-thi-si, spa-thã, spa-thi, spã-that, thã-lãn-dzã, thã-rã-pelj, thea-mã/hea-mã, the-li-mã, Them, thi-li-chi, thi-mo, thi-ri-chi, Thi-ris-ti, thi-sa-vro, thol, thrap-su, u-o-thu-rã, ur-tha-nic-tu, vi-lu-ni-thrã, etc.
Aesti zboarã lipsescu scriari, ca tuti alanti zboarã, cu t ca: a-cu-lu-ti-e, an-ti, ap-si-ti, a-te-rã, ca-tar-tic, ca-tã, cã-tã-rã-ses-cu, cã-tir, co-trã, co-tur, cu-luc-tã, dih-tã-li-trã, fus-cã-li-trã, gã-va-tã, lo-go-tet, lo-trã, lu-tsea-trã, ma-la-tru, mbi-tar, min-dzi-trã, pat, pa-ti-mã, pi-ta-ri, pli-ta-ri, pli-tiz-mo, pro-tes-mi-e, protim, psan-tã, psu-ti-mi, scãn-dã-li-trã, shclji-tru, si-ma-ti-ti, si-ni-ti-si, spa-tã, spa-ti, spã-tat, tã-lãn-dzã, tã-rã-pelj, tea-mã/hea-mã, te-li-mã, Tem, ti-li-chi, ti-mo, ti-ri-chi, Ti-ris-ti, ti-sa-vro, tol, trap-su, u-o-tu-rã, ur-ta-nic-tu, vi-lu-ni-trã, etc.

(2) Avem shi zboarã internatsiunali tsi lipsescu totna scriari, tu limba-a noastrã, cu t (nu ca tu alti limbi iu putem s-li-aflãm scriati, di multi ori, sh-cu th), ca: a-teu, ca-te-drã, chi-ta-rã, fi-lan-trop, mi-toa-dã, mi-tu-lu-yie, or-to-do-xu, tea-tru, te-o-log, te-o-ri-e, ter-mo-me-tru, tron, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: a-theu, ca-the-drã, chi-tha-rã, fi-lan-throp, mi-thoa-dã, mi-thu-lu-yie, or-tho-do-xu, thea-tru, the-o-log, the-o-ri-e, ther-mo-me-tru, thron, etc.

(3) Ndauã zboarã di ma nsus ca: ca-thi, pir-mith, pith-hiú, psu-thi-e, tha-mã, thea-mi-nã, thi-lun-di, thi-melj, thi-mi-ri-dã, thir-ma-ni, etc. pot ca s-hibã pronuntsati, sh-cu sonurli latineshti f shi s. Aesti zboarã va poatã s-hibã scriati sh-cu litirili f shi s ca: ca-fi, pir-mif/pir-mis, pif-chiu, psi-fi-i/psi-fi-e, sa-mã, fea-mi-nã, fi-lun-di, fi-melj, fi-mi-ri-dã, fir-ma-ni, etc.

(4) Avem zburãtã (la litira d) di zboarãli tsi pot s-aibã dauã versiunj, cã pot si s-pronuntsã sh-cu nt, sh-cu nd. Dupã cum va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga, aesti zboarã va si ngrãpseascã unã turlie icã dauãli turlii. Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: ghi-gan-tu, in-da-ti, ma-ran-du, min-du-es-cu, mur-min-ti/mur-min-tu, nvis-cã-min-tu, pun-ti, sin-ta-xã, sun-tu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: ghi-gan-du, in-ta-ti, ma-ran-tu/ma-ran-thu, min-tu-es-cu, mur-min-di/mur-min-du, nvis-cã-min-du, pun-di, sin-da-xã, sun-du, etc.
Pi di-altã parti, avem zboarã-exceptsii ca fan-taz-mã cari pot si s-avdã shi si scrii fan-daz-mã.
Notã – Bãgats oarã cã zboarãli tsi s-pronuntsã cu sonlu grãtsescu theta nu sh-alãxescu noima cãndu s-avdu cu sonlu latinescu t. Ma si s-aflã ahtãri zboarã, tsi au unã noimã cu sonlu latinescu t shi altã noimã cu sonlu grãtsescu theta, noi nu putum s-li-aflãm ninga. Tr-atsea, scriarea-a zboarãlor cu t tu loc di th, nu adutsi vãrnã prublemã, cã zboarãli nu sh-alãxescu noima.

CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA