TRA ARMANAMI

Alaltăieri, duminică 27 mai, la biserica românească din Sofia, după ceremonia Rusalilor care s-a desfăşurat cu surprinzătoare accente de Cântare a României la final, a avut loc o « vizită de lucru » la localul asociaţiei aromâne “Unirea”, înfiinţată în 1894 de fruntasii coloniei aromâne (zisă atunci “kuţovlahă” de bulgari si greci, si “română” de românii care i-au ajutat să evite asimilarea abuzivă)  originari din Cruşevo, Molovişte şi Gopeş. Acestia au participat substanţial la finanţarea bisericii precum şi a liceului românesc.

Strănepotul unuia dintre ei, Dumitru Kiurkciev (Chiurkci), conduce azi “Unirea”, reactivată după 1992, dată la care a fost înfiinţată şi “Asociaţia vlahilor din Bulgaria” cu sediul la Vidin. Toma Kiurkciev s-a întreţinut îndelung cu Alexandru Gica, şi i-a povestit subsemnatului cum alegerea Sofiei drept capitală a Bulgariei este datorată, în parte cel puţin, propriului sau strămoş, lui Alexandru Kalcev şi lui Gachi Trifon, « ţinţar multu avutu » care « s-a stabilit cu negoţul pe la 1846 şi făcea comerţ cu Rusia, Ungaria şi cu Principatele unite »[1]. La adunarea care a avut loc la Veliko Tărnovo în 1879, profesorul Marin Drinov s-a împotrivit ideii de a stabili capitala noului regat în capitala istorică a celui de al doilea Imperiu bulgar (sau bulgaro-vlah), considerând că era prea « descentrat » situată, aproape de graniţă. La care, cei trei citaţi mai sus au propus terenuri şi case la Sofia. Într-o vilă a lui Gachi Trifon, va fi de altfel găzduită în primii ani Agenţia diplomatică română la Sofia.

În afară de Toma Kiurkciev şi fiul său Niko, poet de limbă aromână şi autor a mai multor cărţi despre aromâni, erau prezenţi în birourile asociaţiei “Unirea” (str. Kniaz Boris I n° 127) Nikola Iakov Kostov (Cola Chisiş) venit de la Dupniţa şi Mihai Hristu. Vizita noastră cu ocazia hramului bisericii române din capitala bulgară era în parte motivată de dorinţa lui Daniel Mănescu să cerceteze bogatele arhive de la Sofia privind străbunicul său, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucureşti, 1947), despre care am vorbit într-un post anterior. http://www.armanami.org/blog/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu/

In postul de pe contul său FB, Alexandru Gica scrie : « Îi multumesc preotului Nelutu Oprea ca a fost de acord sa fie rostit (dupa terminarea slujbei) “Tatal Nostru” in aromana, in ziua sarbatoririi Pogorarii Sfantului Duh (s-a cantat in romana, bulgara si greaca la slujba). Sper ca intr-o buna zi sa fie celebrata liturghia in aromana (macar o data) in aceasta biserica cladita de aromani.

Vom reveni cu detalii despre suţata “Unirea” de la Sofia.

A consemnat pentru Trâ Armânami Nicolas Trifon

[1] Cf. Studiul publicat în 1959 de Vasile Hristu reluat în bulgară şi traducere română în cartea Istoria coloniei române din Sofia, Sofia, 2001, p. 71.