TRA ARMANAMI

Semnul sum cari cură bana alu lali Iancu suntu stihurilji alu George Murnu ditu poema ”Trâ Armânami” (numa a sutsatâljei AFA shi a fimiridâljei scoasâ di AFA ; stihuri motto ti aestâ revistă) : 
”Si-nj armâneari nâ minutâ,/ Mashi unâ chicutâ di banâ,/ U dau trâ tini, Soe-nj vrutâ.”

Unu articolu tra lali Iancu Perifan (angrapsitu tu 2008; fu tipusitu shi tu cartea di thimiseri alu lali Iancu, 2011).

Amintatu la 24-li di Martsu 1923 tu hoara Cavacli (Machidunia vâryâreascâ). Pârintsâli a lui vinirâ di-apoia la anlu 1928 tu hoara Cainargeaua Mari (Durostor, Cadrilater). Featsi liceulu Silistra shi Bacău shi Facultatea Politehnică di Bucureshti (1944-1948). Mintitu tu minarea anticomunistă, lali Iancu fu pi lista a atsiloru tsi lipsea s-hibâ bâgats tu ahapsi di comunishtsâ tu noaptea di 14/15 Maiu 1948. Avu tihi shi ascâpă. Bână ascumtu pânâ tu 28-li di Yismăciun 1948 cându fudzi tu Yugoslavia. Lucră Kossovo la mademea (mina) di Trepcea pânâ tu Alunaru 1949. Fudzi Afstrie (Salzburg) iu shidzu unu anu. Shidzu 3 anj Ghirmănie iu spudăxi la Politehnica di München (1950-1953). Tu 1953 vini Frântsie iu bâneadzâ shi adzâ. S-ansură tu 1959 cu Geta (armână ditu Grâtsie). Fumealjea a loru : doi ficiori (Nicolae shi Atanase) shi unâ featâ (Itsa).

Actsiunea armânească

Dupâ Conferintsa ti Securitati shi Cooperari Europeană (CSCE) di Helsinki (1973-1975), lali Iancu duchi câ documentul simnatu Helsinki (tsi zbura anamisa di alti sh-ti ndrepturili a omlui) easti unâ bunâ apuhie ti armânj ta sâ-shi amintă ndrepturilji. Ashi câ apufusi deadun cu altsâ sots ta si-adarâ unâ sutsatâ a armânjloru ditu Frântsie : AFA (Association des Français Aroumains). Aestâ sutsatâ si scrie la Prefectura di Politsie di Paris tu dzuua Protu di Sumedru 1980 cu numa AFA (numa armâneascâ eara ”Trâ Armânami”). Prezidentu eara Iancu Perifan, secretaru eara Mihaela Bacu (adzâ, secretaru la AFA easti Nelu Puznava) shi casieru eara Nicolae Caranica (adzâ, casieru easti Nicu Caracota) .
Scupadzlji AFA : 
1) vigljearea a yishteariljei culturali armâneascâ 
2) s-facâ cunuscutâ isturia armâneascâ tu lumi
3) s-hibâ adratu unu centru cultural armânescu Frântsie
4) adrarea di arhivi shi biblioteci, tipusearea di cărtsâ, revisti, albumi, ploci cu cântitsi shi alti imprimări, diapozitivi, caduri.
Tu unu textu ditu ”Fara Armâneascâ” (nr. 4 ditu Avgustu 1981, frândza 2 ; aestu textu easti ditu unâ carti pitricutâ câtâ tuti sutsatili armâneshtsâ), fimiridha scoasâ di AFA, aflămu unu caduru ti tsi easti shi tsi nu easti sutsata ”Trâ Armânami” :
”Cari himu noi ? 
Noi himu francezi-armânj(vlahi), tsi bânămu tru Frantsa ! Dărtsina nâ easti ditu Eladă, ditu Machidunii, ditu Sârbii, ditu Vâryârii shi ditu Românii ! Unâ parti, atselj ma tiniri, himu amintats tu Frantsa!
Tsi vremu noi ? Noi vremu ca limba noastrâ, mushata noastrâ limbâ armâneascâ shi mushatili a noastri adets, s-nu chearâ ! Noi vremu ca ficiorilji a noshtri, sâ shtibâ câ suntu armânj shi s-nu lâ hibâ ni arshini, ni fricâ. Elj s-hibâ pirifani câ suntu armânj! Noi vremu ca armânjlji sâ shtibâ câ unâ limbă tsi nu si scrii – tu chirolu a nostru – s-agârsheashti shi cheari. Shi cu chirearea a limbâljei, chiremu shi noi ca armânj tru lumi! Noi vremu ca armânjlji sâ shtibâ câ limba a noastrâ s-anveatsâ shi astâdz la Sorbona, ca unâ limbâ sorâ cu Franceza, cu Italiana, cu Româna, cu Spaniola shi cu Portugheza. Noi vremu ca Armânjlji s-nu agârsheascâ câ suntu armânj, ashi cum nu prindi s-agârsheascâ nitsi borgea tsi au la chivernisea di cari tsânu!
Tsi nu vremu noi?
Noi nu vremu s-nâ si dzâcâ câ fâtsemu politicâ, cându câftămu ca limba shi adetsli a noastri s-nu chearâ ! Noi nu vremu s-nâ si dzâcâ, câ himu contra Vâsiliiloru iu bânămu, cându câftămu ca shi limba noastrâ s-hibâ scrisâ shi s-urdinâ ca tuti alanti limbi ! Noi nu vremu s-himu dipu ma psefta mileti ditu lumi, mileti cari sh-alasâ limba shi numa ljei s-chearâ. Noi nu vremu s-nâ acatsâ blâstemlu a pâpâniloru : Blâstimari s-aibâ-n casâ, cari di limba lui si-alasâ !”

Memoriul ditu 1980

Tu bitisita alu 1980, AFA (pritu simnătura alu Iancu Perifan) pitricu unu Memoriu la Conferintsa di Madrid a CSCE. La angrăpsearea a Memoriului agiutară Vasili Barba shi Max Demeter Peyfuss. Memoriul ahurheashti cu unâ schitsă ti istoria a armânjloru shi unâ panoramă ti catandisea a armânjloru ditu Balcan tu anlu 1980. Tu deftira parti a memoriului s-câfta ndrepturi ti lumea armâneascâ :
1) armânjlji ”s-hibâ tinjsits aclo iu s-aflâ di totna ca popul armânesc”
2) ”vâsiliili iu bâneadzâ – ti cari au alumtatâ – si-lj alasâ s-anveatsâ pi limba lor armâneascâ…”
3) ”sculii iu s-poatâ s-anveatsâ pi limba armâneascâ”
4) ”bâsearits iu s-avdâ limba lor armâneascâ”
5) ”editarea di cărtsâ, revisti, jurnali shi alti scrieri culturali pi limba armâneascâ”
6) ”oarâ la Radio, Televiziune shi theatre pi limba armâneascâ”
7) ”asociatsii (sutsati) culturali pi limba armâneascâ”
Tu 1979, AFA scoasi caseta ”Njică antologhie armâneascâ” shi u asprândi tu tut Balcanlu. Prota furâ scoasi 1500 di cumăts shi di-apoia, tu bitisita alu 1980, furâ scoasi nica 1000 di cumăts. Caseta scutea tu migdani cultura armâneascâ pritu poemi shi cântitsi (nai ma multili ânregistrări suntu ditu ploci ishiti tu România). Pot s-hibâ avdzâti poemi di C. Belemace, N. Tulliu, G. Murnu, M. Beza, N. Batzaria. S-avdu pi casetâ botslji alu Toma Caragiu, Matilda Caragiu, Ion Caramitru, Kira Iorgoveanu, Vasili Barba shi cântitsi cu George Marcu, D. Celea, surărili Vangheli shi altsâli.Caseta ari shi unu protu zboru alu I. Perifan. Dămu aoa unu fragment : ”Duruts armânj, câmbană s-vâ fâtsets trâ Armânami shi s-nu alâsats s-chearâ limba a părintsâloru, nu u agârshits, ashi cum nu prinde s-agârshits nitsi borgea tsi u avets la chivernisea di cari tsânets.

Fara Armâneascâ. Trâ Armânami

Tu Andreu 1980, ishi tru migdani protlu numiru ditu ”Fara Armâneascâ”, fimiridă angrăpsitâ pi armâneashti shi pitricutâ di AFA la njilji di armânj ditu Balcan, nai ma multsâ ditu Grâtsie. Prota, ”Fara Armâneascâ” alăncea tu Americhie ca unu suplimentu la jurnalu românesc ”Cuvântul Românesc”. Foaia eara scoasâ di Zahu Pană. Sutsata ”Fara Armâneascâ” fu adratâ Americhie la 21-li di Maiu 1978. AFA scoasi aestu jurnalu tu 4000 di cumăts. Unu chiro fimirida fu tipusită la tipografia alu Ioan Cusha (armânu tsi tipusi tu tipografia a lui cărtsâ mări alu Eliade, Cioran shi Eugen Ionescu ; lali Iancu lucră la adrarea a alishtei tipografie. Ioan Cusha, Nachi cum âlj dzâtsea sotslji, muri tu 1982). Ishirâ tu padi 13 numiri ditu 1980 pân tu 1986. Dupâ tsi alănci ”Zborlu a Nostru” tu Ghirmănie (Yinaru 1984), AFA apufusi s-andrupascâ aestâ revistă. Dupâ aestu moment, AFA scoasi mashi 3 numiri ditu jurnallu a ljei (tu Andreu 1984, 1985, 1986) ; numa a jurnalui s-alăxi tu ”Trâ Armânami”. S-veadi unâ alăxeari tu grafia a revistăljei dupâ 1984 : tu numirlu ditu Andreu 1984 s-angrâpseashti cu ”ts” tu locu di ”ţ” ama nica cu ”ş”. Ditu 1985 s-alăxi shi ”ş”-ulu tu ”sh”. Vahi ”câvgălu a seamniloru” dusi la alăxearea a număljei shi la dispârtsarea di Zahu Pană (omlu cari lucră multu tu protslji anj ditu aparitsia a jurnallui ”Fara Armâneascâ”). Protili 3 numiri furâ angrăpsiti mashi pi armâneashti. Di-apoia, niscânti texte eara apridusi ditu armâneashti tu frântseashti. Tu revistă aflămu hâbări ditu lumea armâneascâ, schitse ti unu programu militant armânescu cum shi literaturâ armâneascâ shi articoli di isturie. Nafoarâ di Zahu Pană shi Iancu Perifan, aflămu numa alu Dumitru Bacu, Apostol Caciuperi (cu multi apridutseri pi armâneashti di texte religioase cum sh-di literaturâ). Multi articoli nu suntu simnati shi niscânti au autori cu paranumâ ; ditu aestea ditu soni, nai ma interesantili suntu atseali tsi poartâ numa ”Paplu Miciu”.
Ti atsea câ nai ma multu revista eara pitricutâ tu Grâtsie, furâ shi niscânti reactsii negative di aclo. Tu numirlu ditu Alunaru-Avgustu 1981 ditu periodiclu ”Oreia Samarina” armânlu Mihali Pispa angrăpseashti, anamisa di altili, câ AFA ari ”supadz ascumtsâ”. Iancu Perifan apândâseashti tu ”Fara Armaneasca” (ti revista ditu Samarina): ”shtiu câ di doauă njlji di anj himu armânj (armânj ditu soarti pânâ tu moarti, armânj !) Sh-tsi vremu noi ? Vremu si-armânemu armânj (vlahi) ! Limba la unu popul easti suflitlu. Ma chiremu limba chiremu sh-noi ca armânj…” 
Altsâ armânj, aspâreats, ”cari eara cu sculiili româneshti” ascriu câta ”Fara Armâneascâ” : ”Ghini n-avea agârshitâ ! Shi voi vrets – iara – s-nâ ascutets tu migdani ?” Tsi apândâseashti lali Iancu :”pi elj shi noi va-lj agârshimu […] Nu ari ma lai di agârsharea. Agârshearea, frate armânu, easti moarti sigurâ!!” Sh-dzâtsi nica lali Iancu: ”Noi nâ minduim câ Dumnidză nâ adusi tru xeani, tra s-fâtsemu atsea tsi fratslji a noshtri di acasâ, nu pot, ninga, s-facâ.”

Tsi nu putem s-agârshimu?

Lali Iancu fu natsionalistu românu. Sh-cu tuti aestea, shtiu s-lucreadzâ ti lumea armâneascâ (shi s-treacâ largu di ncârfuserilji ideologice). Altu lucru tsi nu poati s-hibâ agârshitu easti atsea câ lali Iancu shtiu si si-adarâ ”njicu”. Atumtsea cându Vasili Barba agiumsi tu Ascâpitatâ, lali Iancu lu andrupâ cu tuti puterilji a lui(tu andridzearea a congresiloru armâneshtsâ sh-tu amintarea a Dimândariljei 1333 ; ti aestea nu angrăpsimu aoa câ tse suntu cunuscuti). Semnul sum cari cură bana alu lali Iancu suntu stihurilji alu George Murnu ditu poema ”Trâ Armânami” (numa a sutsatâljei AFA shi a fimiridâljei scoasâ di AFA ; stihuri motto ti aestâ revistă) : 
”Si-nj armâneari nâ minutâ,/ Mashi unâ chicutâ di banâ,/ U dau trâ tini, Soe-nj vrutâ.”

Alexandru Gica.