Oct 06
Kira Mantsu despre filmul lui Toma Enache “Intre Chin si Amin”
Aveamu ananghi di niheamã kiro tra s-potu sã-nyrãpsescu ti filmulu alu Toma Enache. Cathiunu cari mutri aestu filmu ari ananghi s-mindueascã multu kiro la atseali tsi li vidzu…
Mini lu mutriiu filmulu cu mintea shi suflitlu la unu armãnu cari bãnã tu aestã colasi ,“experimentulu Pitesti”, shi cari tipusi Madrid, la 1963, cartea “Pitesti” shi ma amãnatu tu Romãnii : “Pitesti – centru de reeducare studenteasca”
Easti zborlu di Dumitru Bacu – lali Miciu, cumu ãlj dzãtseamu mini – cari lu cunuscuiu Paris shi mi hãrsiiu di sutsata a lui. Lali Miciu avea unu sumuarãsu ca di anghilu, unã buneatsã ca di anghilu…Dupu tsi adyivãsiiu cartea a lui, mi-ntrebu: cumu puturã oaminjilji cari bãnarã tu aestã colasi s-ljartã! Ama, elj puturã s-ljartã shi alãsarã dhiatã s-nu hibã arãzbunats!
La multi ahtãri antribãri da apandasi shi filmulu alu Toma Enache.
Marli scriitoru arusu, Alexander Solzhenitsyn dzãsi cã „experimentulu di Pitesti fu atsea ma fuviroasa barbarii a lumiljei di adzã“. S-featsi tu Romãnia comunistã, anamisa di anjilji 1949-1952.
Tu rivista „Historia”, Bucuresti, 2019, adyivãsimu: “Nitsi tu Galaglu sovieticu nu va s-aflãmu ahtãri metodi (di xanaprãxeari ideoloyicã).
Singurlu statu iu putemu s-videmu cã undzescu cu aesti metodi di xanaprãxeari di Pitesti, easti China alu Mao. (…) Ama, „experimentulu Pitesti“ streatsi tu lãiatsã, barbarii, xanaprãxearea maoistã ditu ahapsili di Pekin“.
Shi aestã teroari niumineascã nã u spuni filmulu. Ama, dealihea, ea fu ma multu di tsi poati sã spunã filmulu. Ma s-li spunea tuti, mutritorilji nu va s-putea sã sta tu salã…
Cã, dealihea, fudz ditu salã cu caplu aplicatu shi dukeshtsã cã unã greauã ploaci ts-angreacã pi suflitu… Vrei s-adilji, s-ieshi tu lunjinã shi s-ti hãrseshtsã cã, atsea tsi vidzushi pi ecranu, nu u bãnashi shi tradz nãdia cã nu va u bãneadzã altãoarã canu omu pisti aestu Locu…
Eara ananghi di ahtari filmu tu Romãnia, iu nu s-featsi canãoarã unu protsesu a comunizmolui…Aestu lucru s-duki shi ti-atsea, dupu 30 di anji, sotsietatea tsivilã nica nu sh-aflã isihia…
Filmulu easti unu tributu ti tuts cari featsirã ahapsi politicã, cari murirã aclo i la lucurlu la canalu Duna-Amarea Laie… Unu tributu amãnatu cari lu featsi mashi Toma Enache! Vãrã altu reghizoru romãnu!
Nu nã ciudusimu cã u featsi elu…Lumea armãneascã, ditu cari s-tradzi Toma, tricu nitricutili tu kirolu di la 1945-1968.
Nu ari fumealji armãneascã fãrã curbani: anji grei di ahapsi, mortsã… Kiro tu cari eara frixi s-ti spunji armãnu …
Filmulu easti shi unu tributu ti fumealja armãneascã cari s-tsãni daima deadunu tu cripari, tu ananghi: Tase-Iancu-Tana. Sora cari fatsi curbani bana a ljei tra sã-sh veadã fratslji, s-lj-agiutã. Kira Hagi gioacã rola ali sorã shi easti ti miraki cumu gioacã…Mutrita ditu oclji a ljei, cãndu s-aproaki sã sh- kearã bana, nj-armasi tu minti…
Tuti cãrtsãli cari ishirã tu Romãnia ti kirolu a ahapsilru comunisti lj spunu armãnjilji cã furã multu gionji, nu furã prudots…Cartea alu N. Steinhardt, “Jurnalul fericirii” (“Giurnalu a harauljei”) spuni ti armãnji lji ditu ahapsea comunistã…Ashi easti shi Tase Caraman ditu filmu…Ti atsea cumãndarlu ali ahapsi (tortsionarlu) dzãtsi cu inati: “Voi, makedonii”, “Voi, “tsãntsarii”(cumu mata suntu numãsits armãnjilji) hits has ca mulili/capu grosu, cu pistea vãrtoasã”. I, cãndu Tase dzãtsi:
“nu moru Caramananjilji ahãtu efcula”
“Experimentulu Pitesti” vrea s-facã di omu niomu, fãrã pisti, fãrã vreari, fãrã dukeari – unu omu-pravdã ayrã! Unu omu manipulatu cari sh-u da bana mashi ti partidlu comunistu…
Ascãparea ditu colasi era mashi tu Pisti, tu Vreari! Aestã fu thama: atselji cari tricura tu ahapsea comunistã, ishirã ca oaminji lunjinats, cu sufliti di anghilji!
Rigeaia cari sh-u fatsi Tase Caraman easti “Tati a nostru”, pi armãneashti! Nica unã tinjii cari u fatsi Toma a limbãljei di dadã!
Stsena cu ancãrfusearea pi crutsi a tinirlui ancljisu, cu cãruna di skinji, fu unã di-atseali ma greali trã mutreari. Ashi cumu easti tutu filmulu…ama, Toma tritsea di la tirãnjili ditu ahapsi la caduri ditu fisi, caduri ditu kirolu a vreariljei alu Tase Caraman cu Lia…isusits, ama niapucats s-facã numta. Aestã vreari ãlj didea puteari tra sã strãxeascã tirãnjili. Shi noima easti: mashi Vrearea, Pistea, Arta poati s-ti agiutã s-trets cripãrli, tirãnjili a banãljei. Shi ti-atsea Tase Caraman va s-compunã “Odã alu Dumnidzã”!
Altsã anyrãpsescu poemati, pi stiznji, pi cumãtici di carti i, tu minti! Shi ashi Colasea shi Paradhislu – suntu deadunu, ama Pistea, Arta, Vrearea lj-agiutã s-poatã s-u strãxeascã Colasea shi…s-“anyiiadzã” atumtsea cãndu iesu ditu ahapsi! Unã anyiiari spiritualã cari ciudusi multsã oaminji cari-lj cunuscurã tirnjipsitslji ditu ahapsi!
Nu shtiu tsi s-alavdu ma nãinti: isturia, stsenariulu andreptu di Elena, Toma Enache shi Eugen Cojocariu…imaghinea simnatã di cameramanlu ghirmanu Alexander Sachs, cari lucrã cu Toma shi la filmulu pi limba armãnã “Nu hiu faimos, ama hiu armãnu”. Camera a lui nã poartã tu scutidea ditu zundani, ama shi tu lunjina a vreariljei… Alãgarea cu bicicleta ali Lia, andãmuserli alu Tase cu Lia, canticlu la contrabasu…suntu caduri cari agiutã mutritorlu s-astrãxeascã s-mutreascã tirãnjili ditu ahapsi. Makiagilu, stranjilji…tuti deadunu nã dusirã tu unã lumi scutidoasã, iu lunjina s-veadi mashi tu oclji a theatrinjiloru…
Shi agiundzemu la elj: theatrinjilji! Atselu ma greulu rolu fu a cumãndarlui di ahapsi/tortsionalru. Shi rolu lu featsi ti ciudii, mayistru, Constantin Cotimanis. Canda lu videamu Anthony Hopkins ditu “Tãtsearea a njeiloru”!
Tuts furã ti anami. S-l-adutsemu aminti numa : Ana Pãrvu (Lia – vruta alu tase Caraman), Vali Pãrvu (Tase Caraman) , Kira Hagi (Tana – soara a fratsloru Tase shi Iancu Caraman), Teodora Calagiu Garofil, Ciprian Nicula, Ioachim Ciobanu, Laurențiu Stan, Csaba Ciugulitu, Victoria Cociaș… Tuts, deadunu, canda deahihea eara tu ahapsi…Fictsiunea canda s-adra dealihea!
Filmulu easti politicu…unu filmu ashtiptatu di 30 di anji tu Romãnia, iu s-amintã unã alãvdatã sculii di cinema mudernã…Multsã reghizori romãnji loarã premii Cannes, Berlin…ti themi cari suntu multu alargu di aestã ditu filmulu alu Toma…Ama, prindi s-u spunemu cã, s-adari unu filmu cu atsea ma scutidoasã frãndzã ditu isturia mudernã ali Romãnii, nu easti shi nu fu efcula…Mashi Toma, “ca vãrã mulã” (cumu suntu numãsits armãnjilji tu filmu!), putu s-adarã atsea tsi nu puturã, nu vrurã altsã. Elu ari atsea hari armãneascã: ma s-ankiseascã unu lucru, prindi shi s-lu bitiseascã! Toma poati s-lu facã imposibilu – posibilu! Ashi cumu adrã shi cu protlu filmu pi limba armãneascã! Unã “zurleatsã”, unã “utopii” – dzãtsea multsã! Ama, ti Toma, Yislu easti tra s-lu trets tu banã!
Filmulu prindi s-lu veadã tuts. Ama, ma multu tinirilji, cari nu au hãbari tsi s-featsi nãinti di 1989, tu atsea ma laia dictaturã comunistã ditu Datã/Est! Tinirilji cari li voru tuti lucãrli materiali, cari keru axiili shi cari bãneadzã multu virtualu! Filmulu alu Toma nu easti ni fictsiuni, ni virtualu…easti isturia cari nu prindi s-hiba agãrshitã, tra s-nu s-mata s-toarnã tu barbarii…
05.10.2019
14 October 2019 à 3:29 pm
Un sfant “aroman” canonizat de Biserica Ortodoxa. Sfantul Markuli de la Hrupiste (care acum se cheama Agros Orestiko).
I-auzi frate! Grecii hoti au indraznit sa boteze satul cu numele “romanesc”/”aromanesc” Hrupiste (nume bulgar, eventual general sud-slav, eventual general slav) cu numele lor “uzurpator” de Agros Orestiko!
Asta mi-aduce aminte de toponimele turco-tatare (multe dintre ele cu etimologie persana sau araba) din Cadrilater si Bugeac care si acum sunt folosite de “istoricii” romani, de parca ar fi nume dintr-o limba romanica, spre a arata ca bulgarii si ucrainenii ne-au “furat pamanturile”.
Mai bine s-ar “focusa” pe rezolvarea dilemeni: Saruna, toponim mostenit din latina vs. Darstor, Harsova, Nistru si altele imprumutate de romanii autohtoni (spre deosebire de “romanii” macedoneneni din zona Salonic-ului despre care insisi istoricii romani spun ca erau venetici acolo iar aromanii sunt veniti din Dacia sau Moesia mai tarziu acolo) de la slavi (bulgari si ucraineni).
“Un sfântul martir român/aromân canonizat de Patriarhia de Constantinopol – Marcu al Petru Marculi din Clisura (Μάρκου Πέτρου Μαρκούλη ἐκ Κλεισούρας), născut în Clisura (Vlahoclosura) și martirizat prin spânzurare în anul 1598 în Hrupiște (astăzi numit Argos Orestiko în prefectura Kastoria), transmite http://www.basilica.ro, preluat de Romanian Global News.”
14 October 2019 à 3:36 pm
a nu mai furati voi cuvinte/toponime ca Hrupiste de la bulgari si mai terminati-o cu anti-grecismul! Nu vedeti cat sunteti de ridicoli??? Satul cu frumosul nume aromanesc Hrupiste… Acum sunt buni bulgarii, ha? Ca daca nu aveati numele Hrupiste de la ei, trebuia sa acceptati numele adevarat, grec. De ce adevarat? Pentru ca Macedonia adevarata, cea antica a fost greceasca, indiferent ce cred aromanii nationalisti sau romanii inculti care cred ca aromanii sunt romani si ca in antichitate, inainte grecilor, in Macedonia traiau “romani de tip aromanesc”.