TRA ARMANAMI

“Mi duchescu multu hãrsita tsi n-aflãmu iara tu idghiul locu, Beligradi, aclo iu anlu tricut n-adunãmu s-lu  fundãmu PEN Armãnescu. PEN anostru, duruts oaspits, sots vruts tu dzuãa di 29 di yizmãciuni la 88 Congres al PEN Internatsionalu s-amintã prota institutsii armãneascã pricunuscutã pi nivelu internatsionalu.“

Tinjisits membri al PEN Armãnescu,

Tinjisits oaspits,

Duruts oaspits cãlisits,

Cu mari tinjii shi harauã personalã lu ghinuiescu vitse-prezidentul shi fundatorlu a Tsentrul ti minoritats Convivenza di Helvetsia, anostrul mari oaspi, domnul Romedi Arquint shi prezidentul ali Convivenza, domnul Raoul Blindebacher cari na pitricu un mesaju di ghinuiari caldu shi mplinu di emotsii shi na urã suctsesu tu lucurlu anostru cu tuta andruparea ti activitatsli anostri tu yinitorlu ( Mesajlu a lui va nu lã dghivuseascã domnul Romedi Arquint.)

Cu mari harauã shi cu vreari ayorya u ghuinuiescu soatsa a mea ditu tiniramea, academiciana Catitsa Ciulavkova, vitse-prezidenta al PEN Internatsional, cari ditu prota ahurhita a creatsiiljei al PEN Armãnescu nã deadi unã andrupari enorma shi di multi ori shi singura li prumuvea shi li prezentea aspiratsiili anostri tu aesta organizatsii prestijioasã ca cum easti PEN INternatsional.

Vruta soata amea, zboarili a meali nu potu su zugrafeascã inima a ta chibarã shi largã.Ti atsea furnjii, voi s-tsã dzãcu mash un zboru : Haristo ditu inima tutã.

U ghunuiesci doamna Alma Rizvanović, conseljera spetsialã a Ministãljei ti cultura ali Sãrbii cari n-adutsi shi na da mari andrupari a programaljei shi activitatili anostri tu domenlu di cultura shi cari spuni mari senzibilitati ti tuti minoritatili natsionali ditu Sãrbii acuri Armãnjli furã daima loyali tsitãtsinji, cu nadii ca statlu iu bãnãmu va nã da un agiutoru cama viziblu shi cama concretu tu chirolu tsi yini.

Lli ghunuiescu  shi raprezentantsãlji ali media cari cu anghãtanu li pitrecu activitatili anostri shi  facu raporturi  ti activitatea anostra pi mapa culturala tu ali Sãrbii.

Lji ghunuiescu cu harauã shi tuts membrili anoshtsã cari nu suntu azã deadunu cu noi ditu Arbinishii, Machidunii, Vãrgãrii, Rumãnii tra s-ljea parti tu lucurlu a Protãljei Conferentsa di Belgradii ti Armãnjli shi a Adoilui Congres al PEN Armãnescu.

Cu tuta vreari shi tinjii lji ghinuiescu shi sotslji anoshtsã : domnul Niculaki Caracota, prezidentul al Consiului A Armãnjloru shi membru fundatoru al PEN, domnul Costica Canacheu, Tanasi Severi shi a tutuloru cari deadirã mari contibut ti fundarea al PEN Armãnescu shit tra s-ducã unã jgljotsã ma ninti  lumta anostra ti afirmarea shi lãrdzerea a limbãljei shi literaturãljei armãneascã.

Voi s-alj dau hãristuseari ahorya a Bibliotecãljei municipalã di Beligradi cari di multu chiro nã da unã ospitalitati di parti ti iventurli anostri.

Lã hãristusescu shi a tuti PEN Tsentri cari na pitricurã urãri ti intrarea la PEN Internatsional shi urãri ti suctses la Conferentsa.

Ghinivinitu shi  lucru mbaru s-avemu aesti dzãli.

Mi duchescu multu hãrsita tsi n-aflãmu iara tu idghiul locu, Beligradi , aclo iu anlu tricut n-adunãmu s-lu  fundãmu PEN Armãnescu. PEN anostru , duruts oaspits, sots vruts tu dzuãa di 29 di yizmãciuni la 88 Congres al PEN Internatsionalu s-amintã prota institutsii armãneascã pricunuscutã pi nivelu internatsionalu. Eastã harauã voi su-mpartu cu tuts voi cari v-alumtatu deadun ti fundarea shi crishterea a protãljei anostrã casã cari va lã da apanghui a scritorloru, jurnalistaloru, novelishtsaloru , eseishtsaloru,artistsaloru… a tutuloru cari u au ti inima aloru limba shi literatura armãneascã iutsido bãneadzã shi va u aveaglji  libertatea ti exspesiuni pi limba di dadã.

Urãri ti aestã datã isturichescã.