TRA ARMANAMI

1. Unâ thimisiri ?i-ndoauâ minduiri ti poezia alu Mihali alu Prefti ?i mira armânami?ei

Canda tricu unâ etâ di-anda i?i tru miydani aleapta carti di poezie Durutu iho a marilui poetu armânu Mihali al Prefti. ?i thimisescu tora ?i emo?ie bânai anda u-aflai aestâ aleaptâ carti, pri unâ puli?â, tru unâ libr?rie di Custan?a. ?i-ansârirâ ntroc?i, prota, zboarli armâne?ti nyrâpsiti pri câpachea a carti?ei Durutu Iho. Zboarli armâne?ti, mplini di mirachi, eara nyrâpsiti cu yrami l?i. Iuva ndzeanâ pri câpachi u-aflai ?-numa a poetlui, Mihai Prefti, nyrâpsitâ cu yrami albi ?-ni?, unâ numâ dipu nicunuscutâ.

Cartea i?i tru miydani la Editura Litera tru anlu 1987, editura iu ndoi poe?i armâ?i apruftusirâ si scoatâ cu paradz?i a loru c?r?â nyrâpsiti armânea?ti. A?ea ?i mi-apurisi prota, fu modernitatea a poezii?ei.

Durutu iho easti nai ma moderna carti di poezie ?i i?i tru padi, ninti di câdearea a comunismolui tru Românie, deadunu cu-alantâ carti di dipu aleaptâ, fânarea al diogen, tipusitâ la idhyea Editura Litera, tru anlu 1985, di Ioan Cutova.

Trâ Ioan Cutova ?tiamu multi di multi lucri di la ?irtata tetâ a mea Haric?eea Sersemi, sora a nunâ?ei a meali Xantha Cucoli, amintatâ Sersemi. Trâ Mihali alu Prefti nu ?tiamu ?iva dipu. Tru prota a lui carti nu aflai ?iva dipu ti bioyrafia a lui. Cama amânatu tru anlu 1990, nvi?ai ndoauâ lucri ti Mihali, di la Hristu Cândroveanu. Hristu Cândroveanu ?i zburâ multu mu?atu ?-ti omlu Prefti ?-ti harea poeticâ a poetlui Prefti. Idhyiulu Hristu Cândroveanu easti a?elu ?i-nyrâpsi pri câpachea di dinâpoi a carti?ei ndoauâ zboari, ama mplini di ?edzu ti poezia preftianâ.

Hristu Cândroveanu, tru ndoauâ zboari, scoasi tru padi modernitatea a poezii?ei alu Prefti:

“ Fârâ si si-aleapidâ di imaginea socialâ a ethnii?ei – prota mirachi a poe?iloru armâ?i cama vec?i – a?ea ?i si-aleadzi di-tru lirica alu Mihali Prefti easti metafora angricatâ di minduiari. Modernitatea ai?tei poezii easi tru padi tru bânarea mplinâ di tensiuni a zborlui, zboru ?i easti mutritu elu i?i?i tru unâ infinitati di simasii.”(textulu eara nyrâpsitu tru limba româneascâ –aoa?i ave? tradu?earea a meauâ)

Di-alithea, mplinu di simasii easti zborlu poeticu preftianu… Ama poezia i?i?i easti mplinâ di simasii ?i nâscântiori ari unâ aopsi di dipu hermeticâ. Aestu lucru easti tru padi di-anda u disfâ?emu cartea Durutu Iho ?i-adhyivâsimu prota poezie Merlu ncru??eatu pi hlamburâ:

Meru sântisitu

Ditu paradhisu loatu

Pi hlamburâ-alnatu

Di mârtii curatu

Tu banâ aminatu.

Meru ncru?i?eatu

Di yranyeadz mâ?catu

Di mu?eri ?-bârba?

Di mârtii ?irta?

Tu banâ amina?.

Tru poemlu di-ndzeanâ, unu poemu capodoperâ, easti tru padi nu ma?i unâ aopsi gnomicâ, ama easti tru padi ?i-unâ esoterie, unâ hermeticâ trâ simbolu armânescu. Canda simbolu easti exiyisitu ama nu easti dipu ac?i. Câ ?e, nu-aduchimu dipu limpidu cumu agiumsi poetlu la unâ ahtari exiyisiri gnomicâ. Poetlu nâ si discoapirâ ca unu clirunomu a yi?teriloru ascumti, a tradi?ii?ei a?eali esoteri?i. A?ea ?i-angreacâ poeticu easti câ poemlu i?i?i si-adarâ metaforâ.

Easti trâ apurie aestu poemu. Ama aestâ easti harea poeticâ. Unâ isturie exiyisitâ taha ra?ionalistu, si-aumpli di mistiryiu.

Afl?mu tru Durutu Iho unu poemu multu di multu mu?atu tru cari poetlu nâ discoapirâ maxusu mistiryiulu a poezii?ei, mistiryiulu ali crea?ie. Vahi tru aestu poemu, afl?mu ?iva ?-ti mistica, ti alchimia ?-ti bana ahoryea a poeziilei.

“Sâtu?i di-ahântu chiro

?i-agiuni di banâ vlihurâ,

Poemili a meali azbuirarâ.

Lâ dzâ?u – mini a curi-?i mi-alâsa??

Nu ?tiu cara s-mi-au avdzâtâ.

?i-arma?u singuru pri mealu

Mutrindalui pu?i ?i-azboairâ pi-amari.

Unâ pea??-?i si-arc? pisti oc?i

?-mi urghi…

Apurie!…

S-pârea câ hiu amarea,

S-pârea câ io hiu Dumnidz?lu,

?i atum?ea, io duchii

Câ Homer videa nai ma multu di tu?…

(Apurie Mardzina Di-amari)

A?ea ?i-ansari tru oc?i ma si-u mutrimu mira armânami?ei, ac?i cumu easi ea tru padi tru poezia a noastrâ veac?i, tru poezia a poe?iloru a no?tri “clasici”, easti duhlu eleyiacu. Tu? ae?ti poe? ?i-u plângu eleyiacu mira. Poezia a noastrâ armâneascâ undzea?ti dipriunâ cu unu miryiuloyiu. Ma?i Nida Boga – di poe??i a no?tri, luyur?i? adzâ “clasici” – u-alâxea?ti eleyia cu mithulu creatoru.

Î?i dzâ?eamu aoa ?i-unu chiro alu Spiru Fuchi: “câ va si-u-alâximu eleyia cu mithulu creatoru, va s-lu alâximu Ovidiu cu Dante, a?i cumu dzâsi unâoarâ Mircea Eliade.

?-di-apoia ?i eleyia nu easti ti arcari. Ea nu easti ma?i terapie, ama easti ?i memorie, memorie ca unâ pleagâ. Mira a poetlui easti si-u ahânduseascâ sensibilitatea, s-bagâ pirâ ai?tei sensibilit?? ?i si-aprindâ cu ea ?erlu a poezii?ei, si-aprindâ inimili. Ama prota ?-prota poetlu va si si-aprindâ elu i?i?i ca unâ lumbardhâ.

Atum?ea cându poezia ?ia voltâ, tu pirili a ?ei trimburati, oami?i?i di-aradhâ potu si-?i ahuleascâ di-alihea yisili ?i nu li bânarâ, potu s-bâneadzâ unu enthusiasmu, ti cari singuri nu suntu axi.

Poetlu easti inima a laolui. Cându inima a poetlui bati, laolu easti nica yiu. Easti yiu tu a?ea ?i easti ma ahândosu. ?i s-hibâ truplu ncru?i?eatu, duhlu easti eleftheru, inima easti mproastâ, suflitlu easti nicârtitu. Laolu a nostru bâneadzâ agonicu, pri cru?i. Si-u-arâvd?m ncrufusearea pri cru?i cu vreari. (…)”

Unu di psâ?i?i poe?i armâ?i ?i u-ari alâxitâ eleyia cu mithulu creatoru easti ?-Mihali al Prefti.

Prefti nu ?i-u plândzi eleyiacu mira, ama va si-achicâseascâ aestâ ?cretâ mirâ a armânami?ei ?-caftâ tru aestâ mirâ unâ noimâ.

“Mplinâ di h?ri ?-di greauâ isturie-

Ditu sinuri i?i i?i a noastrâ Patrie

?-anc?lic? câravea-a?ea di doru,

?i fudzi ?-caftâ a pâpâ?iloru toru…

Tru a?ea scrupsiri ?i xinitipsiri ?i u vedu alan?â, Prefti veadi unâ afur?ie trâ cunoa?tirea a noastrâ ?i-a mirâ?ei a noastri. Ac?i putemu s-dzâ?emu câ mira ?i-u-amintâ sinidhisea/ con?tiin?a. Vahi easti cama ghini s-lu alâs?mu poetlu si zburascâ:

Agiundzi-n? crip?rli ?i ?i-avumu

Agiundzi ahânti c??iuri ?i bâtumu!

Murmin?â simin?mu noi iu?ido –

Pri iu n-au pimtâ vimturi cu thimo…

Tu suflitu ?-tu inimâ purt?mu

Patria, ?earâ apreasâ – ?i-u vig?emu!

Yi?teari di zâmani ?i s-tuchi

Tu-a nostru sândzi… Can nu-u arâchi!

Tu? mun?â?i cu pâduri ?i v??iuri,

Cu ?opati di-asimi ?i cu arâuri –

Nu-?i alâs?mu aclo! Di e? s-virsarâ

Tu cânti?i ?-isturii ?i-a noastri zboarâ.

“Mplinâ di h?ri ?-di greauâ isturie-

Ditu sinuri i?i i?i a noastrâ Patrie

?-anc?lic? câravea-a?ea di doru,

?i fudzi ?-caftâ a pâpâ?iloru toru…

(Ditu Sinuri î?i In?i)

Aestu poemu di-ndzeanâ prindi s-hibâ bâgatu tru yilie cu unu altu poemu ?i ari unâ numâ simbolicâ Tilefi Nâ Fâ?emu:

“Nu ari s-nâ dânâsimu noi canâoarâ.

Lu?ina ?i u-adn?mu tu-a nostru suflitu –

Lipsea?ti s-u arâspâdimu,

Câ ?i giuvapi va s-d?mu noi vârnâoarâ?

Hlambura apreasâ va u ?ânemu noi daima,

?-ditu pira a ?ei s-aprindâ ?-alti hl?mburi;

C-a?i nâ-i datâ a noauâ di-anda himu, –

Tu tutâ lumea ar?dz si-arâspândimu.

Loclu tutu-i vâsilia a noastrâ,

Duchimu ti tu? – ?-avemu ?-duchearea a noastrâ!

Mutrita nâ si du?i tutu ndzeanâ,

?i-ndzeanâ anda himu –

Mutrimu tutu anvârliga,

S-nu-armânâ vârâ cohi ascutidhoasâ…”

Tu-aestu poemu Mihali al Prefti si-ndâmusea?ti cu filosofia alu Nida Boga di-tru avdzâta epopee armâneascâ Voscopolea.

Afl?mu tru aestu poemu alu Prefti isturia a?ea mistico a armânami?ei, mira a ?ei esotericâ ?i a?elu imperialismu spiritualu, a?elu imperialismu a lu?inâ?ei.

Tru aestu poemu noi armâ?i?i putemu s-nâ-u xanamutrimu isturia tru minari, isturia a?ea yie ?-niastâsitâ, isturia iu etili istori?i nu mata au sinuru, ac?i cumu si-adarâ tru bisearicâ anda s-dzâ?i: ?-tora ?-daima ?-tru eta a etiloru.

Tru idhyiulu poemu easi tru padi ?i eneryetismulu a?elu safi armânescu trâ cari zburâ Tache Papahagi, ama aestu eneryetismu, Prefti lu scoati altâ luyie tru padi. Eneryetismulu alu Prefti easti mu?u?atu la fa?â/ alâxitu la fa?â, di unâ ducheari ?i easti ahândosu spiritualâ.

2. Mihali al Prefti – Doru di existen?â concretâ

Marian Papahagi tu articolu “Literatura român? ?i literaturili balcani?i” tipusitu prota oarâ tu anlu 1986, tu unâ rivistâ, ?i adunatu di-apoia tu cartea-l’i “Fragmenti ti criticâ”, si-adra pi?mani câ ?e criticlu literaru Mircea Muthu  nu scoasi tu padi ac?i cumu prindea tiplu a furlui, tu poezia popularâ ?-cultâ armâneascâ. Articolu ti cari zbur?scu ma-ndzeanâ easti unâ recenzie criticâ adratâ ti cartea – aliumtrea alâvdatâ -“Permanen?e literare române?ti din perspectiv? comparat?” scoasâ tu miydani tu anlu 1986 di Mircea Muthu. Tu “Permanen?e literare române?ti din perspectiv? comparat?” Mircea Muthu adarâ unâ xitâxeari ti literatura român?. Nchisea?ti di la “balcanitati” ?i “balcanismu” ?-caftâ lig?turli ali literaturâ româneascâ tu literatura sârbeascâ, vuryareascâ, arbi?i?eascâ ?-neogrâ?eascâ.

Tu cartea alu Muthu s-developeadzâ cama multi themi minduiti comuni (idhyili), tu spa?iulu sudu-estu evropeanu. Ac?i s-developeadzâ ?-thema a furlui tu literaturli balcani?i, ti cari zbura cu mirachi armâneascâ Marian Papahagi. Mirachea a meauâ easti ?-cama mari. Io minduescu câ multi di themili ?i si-aflâ tu cartea alu Muthu putea s-hibâ mu?u?ati cu alâxâmintili ali literaturâ armâneascâ. Aestâ mindueari alinci cându u xanaadhyivâsii prota carti di poemi alu Mihali al Prefti, “Durut Iho”. Mitlu semiantropomorfu ti cari zbura?ti Muthu tu cartea-l’i ari ?i-unâ ipostazâ armâneascâ personalâ, pritu poezia alu Prefti di-tu “Durut Iho”. Aestâ noauâ ipostazâ si-adavgâ la paradiymili scoasi tu padi di Muthu ti literatura româneascâ : Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, etc.

Mitlu semiantropomorfu ari ma multi imagi?i ac?i cumu n?-aspuni ?-Mircea Muthu : omlu-pravdâ, omlu-pea?ti, omlu-munti etc, ama tuti aesti imagi?i zbur?scu ti ligâtura omu-fisi.

Mihali al Prefti n? dizvâlea?ti ?-elu unâ imagi?i a mitlui semiantropomorfu, omlu-pomu ?i undzea?ti cu unâ fândâxeari/ fic?iuni autobioyraficâ :

“Hiu unu pomu di-arteri ?-vini,

Râdzâti?ili a meali-hipti tu chiro!

?-suntu multu ma lundzâ di mini-

pomlu di arteri, ?-di vini…

Frândzâli ?i suntu zboarâli

?i avreadzâ suflitu tu câroari,

?-lilicili amintâ zboarâ-yimi?i

Pi lumachi aplicati ti tu?.

Arupe?-li ?-umple?-vâ gura

Cu dul?eamea-a lor!

Mi frângu pân’ di padi,

S-mi-agiungâ ?-ficiuri?l’i…”

(Dul?ea Limbâ Di Zâmani) “.

Aestâ imagini omu-pomu, omu-vegetalu easti hârsitâ. Easti unâ imagini simbolicâ ti gra?ie, ti hari. Videmu tu poezia di-ndzeanâ pomlu ‘mplinu di carpo ?-nu hiclu blâstimatu. Easti unu pomu ?i-amintâ zboari, ma nu zboari di-aradâ, zboari ?i-adastâ s-hibâ mâcati, ca nâscânti poami. Aestu poemu nâ dizvâlea?ti ‘ndoauâ lucri ?-ti esthetica a zborlui la Prefti. Zborlu easti unâ stari fisico/ naturalâ ?i prindi s-hibâ cumânicatâ, elu easti ligatu di nâscânti arâdâ?i?i “hipti tu chiro”, di unu chiro nithimisitu/ imemorialu, di ahurhiti. Omlu-pomu easti ?i unâ imagini ti ini?iatu, ti fotisitu (inspiratu). S-veadi dipu efcula, ligâtura cu maglu ?-inoroglu, imagi?i emblemâ/ vulâ ti mitlu semiantropomorfu.

Poetlu Mihal’i Prefti nâ câlisea?ti la unâ alithea ini?iari :

“Angâtan! Angâtan!

Angâtan-cu cathi zbor,

S-nu s-vearsâ,

C?-i pân’ di budzâ-mplin!

Ma s-vrei s’adghiuvâse??â

unu poemu-

L’ea ma? unu zboru

Si-duchea- lu ;

Elu singuru va ?i-aspunâ

?i-adn? tru nâsu,

ditu agâr?itu chiro…

?-ca s-vrei /unu cânticu s-avdzâ-

D?-lu di budzâ,

S-ca ?earea va ?â curâ

A lui iho, tu suflitu.”

(Zboarâli)

Iu?ido, tu aestu universu angricatu di carpo, si-aflâ poemi :

“ Poemlu a meu

Nu easti aestu

?i lu adghiuvâsi?,-

Mutri?-lu anvârliga,

Mutri? pi dârma a?ea di pomu,

Iu s-leagânâ

Poemlu cari lu câfta?.

Imna? pi-anarga,

C? pi-mpadi suntu ma? poemi !

?-zboarâli-

Gri?-li angâtan,

S-nu vâtâma? poemili nifapti…”

(Poemi nifapti a?teaptâ ducheari s-amintâ )

Aesti poemi scotu tu padi partea lu?inoasâ a poetlui Prefti. Mihali al  Prefti nâ si-aspuni aoa hasu unu poetu tradi?ionalu, elu easti ma?i memoria a lumilei minduitâ ca poezie  :” Io hiu poetu cu tihi, / Nu mi frimitu multu ti poemi, / Li l’iau etimi di la oami?i. / Ma-s-voiu unu poemu, / ?edu muabeti c-unu omu, / c-unu pomu… / Niscântiori tragu cu ureacl’ia ; / Tu? ?i da poemi . / Al?â-ni li da fârâ zboarâ ; /Ti zboarâ, nai ma efcula lucru. / Poemi, poemi ?edu cu bra?âli teasi / ?i-?i grescu di pri iu?ido / S-li trecu tu cartea a chirolui. / (Poemi Etimi) “. Ama cumu dzâ?eamu aestâ easti partea lu?inoasâ a poetlui Prefti.

Mitlu semiantropomorfu fu arâdhâpsitu di Mircea Muthu la tiplu trayicu. Ligâtura omu-fisi easti dihotomicâ, mplinâ di tensiuni. Poetlu modernu nu mata bâneadzâ aestâ ligâturâ hasu unâ hari, elu va s-u priadarâ aestâ ligâturâ retrospectivu, easti aplucusitu di nostalyia a ahurhiti?ei. Poetlu modernu agiundzi s-bâneadzâ ligâtura omu-fisi ca unu dezechilibru. Ligâtura omu-fisi nu mata easti unâ stari safi, di echilibru. Poetlu ari ma?i nostalyia a unlui echilibru chirut. Mihal’i Prefti easti ?-elu lândzitu di dorlu aestu ?i-ari ?i-unâ numâ  “doru di existen?â concretâ “ : “ ?i-amplinu di pomu-i/ Pomlu aestu ! / Si-gardulu easti / ‘Mplin di gardu, / Geadeia easti tutâ / ma?i geadei ! /Io mi-ahulescu / ?-nu potu ta s-mi-aflu /Canâoarâ… / Xichi îni easti a mea imnari, / A mea-ndrupari, / Xichi îni easti ?idearea-?i / Tu aumbrâ… / ( Xichi) “.

Falimentulu ali aventurâ gnoseoloyicâ du?i la minutarea a eu-lui, la (riduzione dell’io) cumu îl’i dzâcu novisimil’i ital’iani. Ama Prefti nu practicâ unâ poezie experimentalistâ, ?-nu caftâ s-u pitrund? handa bana a obiectiloru cumu adarâ novisimil’i  ital’ia?i, elu u caftâ ligâtura chirutâ cu existen?a, cu realu. Aestâ ligâturâ alu Prefti easti dramaticâ.

Tu “Durut Iho “ afl?mu ?i-unu personagiu dramaticu, unâ imagini standard a mitlui semiantropomorfu. Easti zborlu ti Pan, ?i n? si-aspuni ca unu dzeu apârnisitu ?-ermu. Aestu dzeu undzea?ti cu Pan alu Blaga, di-tu drâ?cl’eili a prufitlui : “ Pan tâl’e tu? po?il’i ditu pâduri- /?i-adr? flueari, cuculici di flueari. / Tut Haemuslu, Elimbul ?-mun?âl’i di-anvârliga / Suntu anvâli? ma? cu flueari. / Pan ?uir?, ?uir? fâr? di cumtinu ! /?uirarea-l’i easti acl’imari, / Ma can nu-l’i apândisea?ti… / Ma? Echo-lu creapâ, nividzutâ, / ?-l’i toarnâ a lui iho nâpoi. / Di dorlu a ?el’ilor- / Pan ?i-acriscu pi frâmti coarni,, / ?-tu-a lui câftari, / Ta s-angârlimâ ma li?or- / Cicioari ?-lo di caprâ. / (Acl’imarea alu Pan ).

Stihlu alu Blaga di-tu poemlu Pan “ Fisea î?i lu adapâ dzeulu “ easti dipu undzitu ti Mihali al Prefti. Tu “Durut Iho “ si-aleadzi multu limpidu unu universu iu omlu tradzi s-moarâ. Materia easti iu?ido anichisitoari, iu?ido s-curdhisea?ti cânticlu ali materie. Cânticlu a omlui s-cheardi tu cânticlu ali materie “ O, materie- / Tu vluyisitlu cânticu, / Easti ?-nâ sârmâ ba? / Di tru iholu-a nostru ? / (Iho II ) “. Tu aestu universu dramaticu isturia easti afânsitâ/ abolitâ) : “ Aua nu-i aua, / aua nu-i iuva, / ??âtu-i di-acunapudha ! / Ocl’i pi cheafâ / Cheafâ pi pânticâ / Cicioari pi zvercâ / Mâ?i ampiltiti / Tu negu aminati. /… / Aua nu-i aua, / Ni?i didindi; / Loclu-i ba?uru / ?-buiaua nu aca?â- / Chisâ pi fa?â. / … /Aua nu-i aua, / ?-tora-i disfaptâ –  / Cum?? easti adratâ, / Calea nifaptâ…(Ziyâ Niastruyisitâ) “.

Cu unâ buiauâ neoexpresionistâ Mihali al Prefti zughrâpsea?ti unu universu apocalipticu : “ ?erlu ahurhi ta-s dizgoal’i,/ Pijili?i – pijili?i cadu ‘mpadi – / ?i s-avdu hâb?ri buni ?i-arali / Oami?il’i l’i-a?iurdzescu / ?-li-arucâ dinâpoi, / A?tiptândalui / S-yinî ?i-alti – ta s-treacâ… / … Tru unu cornu câdzu ‘nâ cumatâ di ?eru – / Oami?il’i u mutrescu / ?-nu u da di mânaru, / Nu-?i si ciudusescu di ?iva… /… Ma? cându trea?i ca baia chiro / ?-nu s-pitrea?i ?iva- /El’I l’ea di s-cusuescu; / …Unâ dzuâ s-crip? loclu / ?i-angl’it? unu câz? întregu ! / Oami?il’i imna pi budza aripidhinâl’ei, / Isihâsi? dupâ ahântâ a?tiptari… (Oami?i Isihâsi?) “.

Absurdulu ?i ironia adarâ unâ preacl’i paraxinâ tu aestu universu agonicu (vedz poemili Hârsite Sisif,  Frândzi? Mesea, Ziyâ Niastruyisitâ etc.). Tu aestu universu, ?i tradzi s-moarâ, zboarl’i nu mata suntu unâ hari, undzescu cu nâscânti zvici. Zboari ‘mplini di tensiuni. Ca unâ icoanâ mâryitâ si-aspuni universulu aestu agonicu ?i lu-apultusea?ti cânticlu a omlui : Iho s-ascot ? / Nu, nu va s-pot ! / Di pulbirea ditu c?l’iuri – / Apa di l?schi nu s-aleadzi, / Ta s-pot s’angl’itu, / S-?i-astingu seatea; /Arâulu curâ linivosu,  …Cu cufâmi di câni… / Ma? mâ?i cripati / ?-guvi di patca?i – / ?i, cu gârgul’i mana li-astupa / ?-li-aundzea pisuprâ cu galbinu locu, /Galbinlu locu ditu meal’ilu /Di stri-casa alu Iancu alu Ciumba, / Oh meal’ilu a?elu ! / Cumu s-aruvâi ‘nâ oarâ, / Pisti mârata ‘te-?al Niculachi… /…Iho s-ascot ? / Nu, nu pot io /…/Canâoarâ / Blâstemu ?-arcaiu /?-nu voi s-ti thimisescu / Pute, di-aoa ?i-nclo, / Pulbirea s-ti-angl’itâ / ?-tu ?arâ s-in?râ – / Câ nâ mâryi?i icoana / Cari, / Noi nil’i di-a?i / nâ u purt?mu tu suflitu ! “.

Ac?i cumu videmu, pânâ tora, universu poeticu preftianu easti dualu. Tu unâ parti a lui easti populatu di unâ stari di gra?ie, di hari di inocen??/ nicâbati, iara tu unâ altâ parti, a lui, di absurdu ?i ironie.

***

Tu anlu 1996, Mihali al Prefti public? tu colec?ia di Caieti Zborlu a nostru, dheftira carti di poemi, Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ.

?i afl?mu nou tu-aestâ carti di poemi? Prota chi prota, poezia di vreari. Aestâ poezie alu Prefti, canda curâ… Easti multu ayâlisitâ ?i-angricatâ di minduiari/ reflexivitati. Poezia si-ari adratâ cama narativâ, cama epicâ.

Tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ nu mata afl?mu ni a?elu expresionismu apresu di liricu, ni violen?a imagisticâ di-tu Durutu Iho.

Nai ma multili poemi di vreari suntu dipu ca la Kavafis ?i poemi filosofi?i:

“Câti ori minduescu

La oc?i?i a t??i

Mi-aca?â frixea

Câ tu-nâ dzuâ

Va-?i vedu go?i;

Fârâ lu?inâ,

Xe?i, canda al?â.

Mi-aca?â frixea

C?-?i si pari

Câ tutu-i unu yisu…

Câ noi himu unu yisu,

Imateria?i.

Câti ori minduescu

La oc?i?i a t??i

Mi-aca?â frixea

Câ chirolu namisa di noi

S-tindi ca nâ zulapi limoasâ

?-nâ mâcâ nai ma mu?atili

Sticuri di banâ.

(Oc?i Dipârta?)

Unu spiritu colocvialu s-duchea?ti aproapea iu?ido tu dheftira carti di poemi alu Prefti. Tamamu trâ aestâ, poemili di-tu Mindueri ?-Frimt?ri undzescu cu nâscânti isturii ?curti.

Tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ, discursulu poeticu preftianu si dispoa?i di metaforâ, ama nu di dipu. Afl?mu tu nai ma multili poemi, unâ nuditati prozaicâ, ama ti-apurie, tu poemlu Trandafi?i?i A?e?i poezia undzea?ti cu unu cadru/  tablou surrealistu. Tu-aestu poemu, lumea di nafoarâ si-adarâ lumea di nuntru a poetlui, si-adarâ cadru-interioru, cadru-metaforâ.

“Trndafi?i?i a?e?i

Muscuvulsi?,

Aro?i ?i-alghi

?i di?c?idea, tahin?rli

Tu-aroaua ditu hâryii

Ninga firida a noastâ-

Trandafi?i?i a?eli

?i nâ chindisea bana

Tu giunea?â,

?-nâ di?c?idea suflitli,

Ca dzua tu hâryii

anda soarli in?ea ndzari,

?-tini namisa di e?i,

Trandafilâ tu hâryiea

A banâ?ei a noastâ,

Cu pocilu tru mânâ,

Virsândalui apâ la d?r??i?i.

Trandafi?i?i a?e?i…

S-nu-?i aâr?es?â!

Aestu poemu scoati tu padi unâ altâ teh?i a poetlui, unâ altâ poeticâ, tu cari putearea di fândâxeari  easti di prota simasie. Poetlu canda nchisea?ti di la memoria a unlui universu realu/ di-alithea ?i fândâxea?ti unu universu imaginaru. I?ido elementu a lumi?ei easti ti Prefti unâ afur?ie ti fândâxeari poeticâ. Aestâ luyurie s-veadi dipu limpidu tu Atelierlu Poeticu al Papu Mita al Cocea:

Papu Mita al Cocea eara unu poetu modernu.

Elu avea atelierlu a lui ti creeari.

?i-angrâpsea poemili tru minti

?-mu?ia cundi?ilu tu zigha a noaptilei,

Acâ?atu di lumachea di pomu.

Seamnili diacriti?i ti elu, eara luna, stealili

Paplu Mita nu didea multu di mânaru rima.

Cu ritmolu si-ampulisea nai ma multu,

S-pidipsea cu elu câ daima si-alâxea.

Elu anvi?a ritmolu di la alâxearea a dzuâ?ei cu noaptea

Di la minarea a jg?ioatiloru la lumachea di pomu

Di la ascutidi la lu?inâ

Di la unâ steauâ ?i câdea la altâ ?i s-fânârsea

Di la unâ minduiari la altâ

Di la unâ thimisi la altâ

Di la thimisi la nithimisi

Di la unu hi?iu la alntu hi?iu

Di la Ioryi la Cotu

Di la Cotu la Steryiu – yiaramatli.

La Steryiu ritmolu a lui s-anchidica

?-tutu dhiftursea, dhiftursea…

Dhiftursea

Acâ?atu di lumachi

Tu-ascutidi.

***

Poemili di-tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ,  au unâ aurâ di clasicitati pritu limpidzâmea a loru ?i pritu duhlu a loru ay?lisitu. Tru aestâ carti nu mata afl?mu a?ea viziuni apocalipticâ  di-tru Durutu Iho.

?i-atum?ealui cându minduirili l?i lu-apitrusescu poetlu, eali s-dispeaturâ dinâintea a noastrâ tru unu cadru di arihati paraxinâ, ac?i cumu putemu s-bâg?mu oarâ tru poemlu Oc?i Dipârta? ?i lu-aspu?i iuva ma-ndzeanâ.

***

Anda nyrâpsii ti alantulu poetu-cântâtoru, armânu, G. Godi, dzâ?iu:

“Cathiunu poetu balcanicu ari mirachi s-lu xanazugrâpseascâ ethoslu a laolui shi s-lu xanascrie eposlu.”

Zboarli aesti suntu di dipu uidhisiti ?-ti Mihali Prefti. Vahi cathiunu poetu armânu ?i-angreacâ tru poezia armâneascâ ari unâ ahtari mirachi. Mihali alu Prefti si-aleadzi anamisa di-alan?â?i poe?i armâ?i, cu mirachea ?i-u ari trâ arhii, trâ a?elu chiro mitoloyicu, nithimisitu, spindzuratu, trâ a?ea ?i easti hermeticu tru cultura a noastrâ veac?i, tru mithili ?-pirmithili a noastri.

Prefti cântâtorlu adarâ apoloyia ti a?ea trichotomie ?i easti corlu armânescu, tru cari bâneadzâ deadunu limba minduitâ ca poezie, iholu ?-gioclu.

Poetlu Prefti ?tie multu ghini câ tru chirolu modernu, s-freasi ligâtura anamisa di poezie, cânticu ?-giocu. ?tie multu ghini câ ?-poezia ?-cânticlu ?-gioclu, asândzâ au unâ aopsi ahoryea. ?i-aestu lucru s-veadi multu ghini tru poezia a lui dramaticâ trâ cari zburâi.

Bagu oarâ câ avemu doi Prefti: unu Prefti poetu-poetu ?i-unu Prefti poetu-cântâtoru. Prefti poetlu-poetu ari unâ sinidhisi poeticâ di dipu modernâ ?i problematicâ, ?i cara bâg?mu oarâ câ easti mplinu di mir?chi ?i nostalyii tradi?ionali, iara Prefti, poetlu-cântâtoru ari mirachi si si-adarâ unâ cu tradi?ia “Olimpeanâ icâ Elino-Armânmachidoneanâ”.

Cumu ?i s-hibâ ?-Prefti poetlu-poetu ?-Prefti poetlu-cântâtoru au idhyea mirachi trâ a?ea ?i easti universalu tru cultura a noastrâ armâneascâ ?-bâneadzâ anamisa di dorlu ti existen?a/ bana concretâ ?i Mithoplasia.

Ac?i cumu si-adarâ cu i?ido poezie mari, bâg?mu oarâ câ ?-poezia preftianâ easti polimorfâ ?-multu di multu complexâ. Tru aestâ poezie, poetlu Prefti nâ si-aspuni hasu unu poetu clirunomu a tradi?iiloru a?eali ascumtili, unu poetu angricatu di nostalyie ti a?ea ?i easti arhetipalu ?i arhetipu tru cultura a noastrâ strâveac?i, trâ a?ea ?i easti gnomicu, apofteymaticu ?-niminatu, trâ mithili ?i isturia a noastrâ yie, unu poetu ?i s-hârâsea?ti di zboru ?-di ritmolu a zboariloru, ama ?i-unu poetu modernu cu unâ sinidhisi modernâ ?i si-alumtâ s-li-aducheascâ noimili a lumi?ei ?i-a banâlei, unu poetu ?i bâneadzâ modernu a?ea tensiuni a zborlui ?i-a artâ?ei, unu poetu angricatu di simasiili a poezii?ei.

Yioryi Vrana