oct 30
OASPI LA DZÂLILI A CULTURĂLJEI ARMÂNEASCĂ 2009
Ază easti 5 di sumedru, 2009 sh-tinjisita a mea ânveastă Irina sh-featsi chiro s-angrâpsească pi computer cum na priimnămu sh-cu cari nă prividzum la trei simpozioani.
Tora, ază ishii di la lucru niheama cama ayonja, eara tricută sihatea di 18. Mi priimnaiu niheamă pit ubor, hâidipsii mushatslji cânj a dzinirnjui. Mi adunaiu cu nipoata Marta, cari easti clasa a 2-a sh-dapoaia intraiu ân casă. Nafoară easti un chiro bunu ti shideari tu ubor, sum aumbrata di ayinje. Intrai ân casă, mi dizlaxiiu. ânj loai stranj ti shideari sărăsit, mi laiu pi mânj sh-tu fatsă, anj loaiu nâscânti yimishi tu unu phiat sh-cându minduiamu s-iesu dinintyea a casâljei iu am loc ândreptu ti shideari păshâlâchi, ia că-nj vini di la lucru sh-tinjisita a mea ânveastă. Nâ lom doilji ciniili sh-ishim s-mâcămu nafoară.
Dupu tsi antunică intrămu ân casă. La televizie tsi avea aseara, tsi avea sh-aualtadz, nâscântsă oaminj, pâltits cari sâ shtii di cari ta s-nâ shutsâ mintsâli, s-nâ mintească ta s-pistipsim că easti dealithea tsi azburăscu sh-tsi s-ancaci nâshi. Zboarăli cari li avdzăm di la televizie suntu ca născănti chetsari cutuvuliti pitu arină, anvăliti cu malăma shi sălăghiti câtâ lao. Irina nj-adghivăsi ditu jurnal că tu Gărtsie viniră iara la puteari oaminjlji al Papandreu sh-năs dzâsi că află la Atena văsilia cu mari borgi di euro ti nafoară, sh-tu văsilie mash furlăchi, băcshishi, arâderi, sh-hârgiuiari naljurea. U băgaiu să-nj adghivăsească iara, că dzâshu că alătusii văsilia. Irina nj-u turna că easti zboirlu di Athina, nu di Bucureshti. Pi la sihatea 20:30 lu ncljishu TV-lu mi alinaiu ân dzeana sh-mutrim doilji pi TV Makedonia: Custica Canacheu, Mariana Bara, armânj di Cogealac, Prof. Tiberiu Cunia ditu SUA, Prof. Cuşa di Constantsa, oaspits pi la andamusli armâneshti. Nj-adushu aminti că di vârâ ndauâ stâmânj voi s-angrâpsescu cum tricum la Dzâlili a Culturăljei Armânească estan. Tu 28 di augustu 2009, tahina, mini sh-cu Irina ancălicăm automobilu di la Bănjli Amara di ninga Slobozia, iu earam ti yitripseari sh-u pălim până Constantsa. Pi la sihatea 11 dânâsim prota la Simpozionlu “Dimândarea Parintească”, ândreptu di yiaturlu Aurel Papari, la Universitastea “Andrei Shaguna”. Intrăm tu Sala di Consiliu iu s-tsânea simpozionlu, armânj anvitsats spusiră di Istoria armânjlor ditu Românie sh-tsi bunets adrară ti aestă vâsilie, eara adunats aclo vârâ 20 di invitats. Shidzum vârâ trei sihăts. Acultăm cu tinjie conferintsili. Tu pauza di café shidzumu di zbor cu dl.Aurel Papari, cu dl.prof.Goshu Lambru, cu dl.Victor Enache di Timishoara, cu prof.Virgil Coman, miglinitlu sh-cu profesorlu Stoica Lascu. La sihatea 2 s-deadi pauza ti measă. Noi nă alinămu pi automobil sh-li călimu ândreptu la hanea al Terzi, la colonadi, iu mâcămu pită di cashu cu mârcatu di oi. Easti ghini să shtits că mârcatlu di oi easti adrat tu căsăbălu M.Kogălniceanu, tutu di armânj, cari s-alavdă pi etichetă că easti nai ma bunlu mârcatu di oi ditu vâsilie. Câ easti bunu easti dealithea, câ neasim sh-deftura dzuuă sh-lom sh-ti acasă mârcatu. Dupu prândzu, la sihatea 17:30 nâ andămusimu la Muzeulu di Artă di Constantsa, cu Comunitatea Armânjlor. Nâ prividzumu cu domnul sh-doamna Platari di Aminciu, cari tora bâneadză Athina. Nă priimnămu cu nâshi niheamă prit muzeu sh-dânâsimu la bustul al Beethoven faptu di armânlu Dimitrie Paciurea. (Gramustea avea un mâhâlă ântregu cu numa Paciurea). Mini nu vedu multu ghini, ama âl vidzuiu di aproapea pi dl Yioryi Platari cari mutri la bustul al Beethoven. Fatsa a lui spunea ună ciudie: “Cum putu Paciurea s-aspună pi prosuplu al Beethoven minduirea shi dirinarea cari u shtie tută lumea?”. Al dusimu dl.Platari s-veadă sh-picturli al Aman sh-Kimon Loghi, altsă doi pictori di fară armânească shi s-hârsi multu. La muzeu vizumu unu spectacol mushatu ali pareie di ficiurits armânj, “Lilici ditu maiu”, urnipsits di profesoara sh-cântătoarea Zoe Gica. Ti ciudie, anu di anu, d-na Zoe Gica adutsi alti fidănj cari cântă sh-gioacă armâneashti. La muzeu u vizităm expozitsia di pictură shi sculptură a artishtilor armânj sh-a oaspitslor a lor românj, expozitsie ândreaptă cu pidimo di sculptorlu Mihali Tugearu. Di vârâ ândoi anj, el nâ aspuni. tsi mushutets scot tu migdani armânjlji a noshtri cu hari di la Dumnidză. Priimnândalui pitu muzeu nă andămusimu cu dl.deputat Costică Canacheu, prezidentul a Farăljei Armânească ditu Românie cu cari alâximu impresii. Nâ vidzumu cu multă harauă cu armânjlji di Skopie, Mita Papuli, Santa al Djica, Vanghea Mihanj Steryiu. Nă prividzum cu armânjlji ditu gârtsie: Mihali Velo, Ioryo Maneca, Ioryu Ceamitru, Tachi Galaitsi sh.a. Earau vinits sh-Iancu Perifan sh-Niculachi Caracota di Paris, di Frantsa, Kira sh-cu Iani Mantsu ditu Ghirmânie, ama di cându ishiră tu pensie nu para shedu acasă, câ nâpoi cu doi meshi nâ andămusim cu elj tu Gârtsie, iu au casă, âlj vidzumu Constantsa shi pisti ândauă stâmânj nâ andămusimu la simpozionlu di Bucureshti. Tutu aoa nă andămusim sh-cu scriitorlu Cola Shutaru. Nă prividzumu sh-nâ ghinuimu cu harauă cu multsâ altsâ armânj cunuscuts di anj di dzâli. Easti mari mirachi s-ti andămuseshti shi s-shedz di zbor cu armânj ca dit zâmani. S-veadi pi fatsa a lor haraua că lja parti la un mari simpozion ti armânami. . Dicseară neasim la Teatrul Liric iu vidzumu piesa “Mincinoslu” di Carlo Goldoni, apridusă pi armâneashti di Toma Enache, cari featsi sh-regie sh-giucă sh-rolu principal. Impresiili di la piesa di teatru li angrăpsi multu mushatu Kira Iorgoveanu Mantsu, ama sh-pi noi nă arisi multu zborlu armânescu pi scenă. S-u vedz shi s-u ascultsă Dana Pocea cându âlj pirmituseashti a fendu-sui “lele tate, nu mi pistipseshtsă că mini tsă spunu dealithea, că nu eara vârnu ficior la noi ân casă prinduseară. Nu ascultă tsi zburashti lumea” . Mi arisiră multu tuts interpretslji ditu piesa “Mincinoslu”, nu s-duchea cari easti profesionistu sh-cari easti amator. Mutreshti sh-ti ciudiseshti s-avdza zbor amânescu tu piesili al Carlo Goldoni, angrâpsiti cu multi suti di anj nâpoi.
Fatsi ca trupa di teatru ândreaptă di Toma s-u priimnăm prit Balcanj, iutsido iu ari armânj. Mini va s-agiutu pi ninga altsă armânj, maca Fara va s-andreagă.
Sâmbătă tahina tu 29 di augustu, la sala di conferintsi di la un hotel mardzina di amari, Constantsa s-tsânu Simpozionlu “Bati câmbana” ti pistea la armânj. Sala mplină, 200-300 di inshi, multsâ tiniri, pi aoa sh-pri aclo vârâ cama tricut, ashi ca mini. Azburâ prota Custica Canacheu, prezidentul a Farăljei. Moderator fu Kirana Darlaiani, cari cu multă tinjie cumândusi simpozionlu. Lu ascultămu cu tinjie pi filozoflu George Vrană. Loai di hâbari ditu spusa al George că noi him stră-strănipoţli a imperatorlor romanj. Ama cându azburashti George Vrană va s-badz ghini ergu la zboarăli cari li dzâtsi, multu mintimeni. Lu ascultu pi George Vrană di pisti 10 anj. Di tsi dzâtsi nâs acăchisescu vârâ 90%, alanti 10% nu ljau di hâbari tsi va s-dzâcă. Cafi oară mi ciudisescu “di iu ascoati ahânti nali”. George azburâ pisti 45 di minuti. Sh-ma s-lu alashi azburashti sihăts multi că ari tsi s-aspună.
Azburâ Yioryi Platari di Atina. Nă ciudisi cu limba a lui armânească di Aminciu, iu multi zboară sh-u aducu cu limba română. Că ashi easti la elj, la Aminciu. Sh-easti dealithea, că earam la Aminciu shi âlj avdzâiu cumu azburăscu, sh-aclo nu avu vârnâoară shcoală românească. Lu-ascultămu cu tinjie sh-pi Santa al Djica, di Skopia, cari azbură mintimenu sh-documentat ti pistea la armânj. Lu-asculţamu cu tinjie pi preftul Sasho Gherunda di Skopie cari nâ spusi cu tsi problemi s-ampulisescu preftsâlj armânj tu Machidunie, ama nu mash aclo. Vanghea Mihanj Steryiu di Skopie nâ hârsi cu ună mushată poezie di-a ljei. Dl.Tacu Piceava nă durusi “Cartea di ncljinari” apridusă di elu pi armâneashti, iara Aurica Piha nâ deadi cartea cu sâmtsâlj armânj.. Di la dl.Platari lom ună carti, ngâpsită di mână sh-cu ilustratsii, că vârâ Vânghelju di văr chiro. Multă tinjie ti treilji ti lucurlu bunu tsi lu-adară. Impresia cu cari armash mini, di la aestu simpozion easti că armânamea ditu Balcanj easti pi cali bună sh-neadzi nâinti. Lucurlu armânescu easti purtatu ninti di tiniramea armânească di iutsido. Nâpoi cu ma multsâ anj la simpozioani earam mash di atselj cama tricuts di anj. Tora vedu multsâ tiniri cu mirachi ti lucurlu armânescu.
Dupu simpozion nă priimnămu pitu Constantsa, pi la Cazino, mardzina di amari, prândzâmu tu vecljiu câsâbă, biium un café tu noulu câsâbă sh-dicseară, diznou la teatru s-videm piesa “Secta a muljerlor”, ândreaptă pi armâneashti di regizorlu Toma Enache, după “Niorlji” di Aristofan. Intrăm tu sală, lumi ptsânâ., sihatea ti ahurheari avea tricută. Toma Enache ishi pi scenă, mutri tu sală shi antribă iu suntu armânjlji? Armânjlji eara vgats la Mamaia iu pareili di Veria sh-di Skopia avea ândreaptă un spectacol armânescu. Ahât cântară sh-giucară ta sâ-lj veadă lumea că amânară niheamă. Di cara viniră, sala s-umplu di armânami. Piesa ahurhi, s-avdză pi scenă zbor armânescu, sâ-lj vedz pi Vasili Toma sh-Toma Enache sh-alantsă tiniri sh-tinire stau sh-mi ciudisescu: “Easti dealithea tsi vedu mini diniti? Naca Aristofan angâpsi pi armâneashti?” Ahăntu ghini li shutsâ Toma pi armâneashti câ ti minduieshti câ di iu li-ascoasi!? Tricu pisti unu mesu sh-oară di oară azburăscu cu Irina di mushuteatsa di la aesti dauă piesi. Nă adutsemu aminti cu multă harauă di nâscânti zboară ufilisiti pi scenă. Dumânia tu 30 di augustu nu putui s-negu la adunarea di hoara Eschibaba, iu vini sh-prezidentul ali Românie, dl.Traian Băsescu, câ earam la ună andamusi cu soia di Constantsa. Vidzumu la ma multi televizii corlu mari di Eschibaba, ân cap cu dl.prezidentu Traian Băsescu, cu hlambura tu mână. Mari tinjie nâ featsi. Sh-mari tinjie âlj purtăm a d-lui prezidentu sh-a d-lui deputat Custica Canacheu cari u ndreapsi andamusea. “Dzâlili a Culturăljei Armânească” di estan, cu titlu “Bati câmbana” fură ândreapti di una pareie di tiniri cumândusits di Nicu Vrană ca director executiv. Inimarcul Yoryi Shutaru, directorlu ali TVMakedonia li filmă tuti manifestărli sh-li bâgă pi internet ta s-hârsească armânjlji di iutsido. Stila Beca li filmă sh-elu manifestărli ta s-armână ca documentu.
Cu multă tinjie ti armânami,
Lifteri shi Irina Naum