Memento mori, Thimisea-u moartea, Thimisea câ va s-mori : sigura, tuti cheru tu aestâ lumi. Shi armânjlji va s-chearâ unâ dzuă. Amu nădia câ aestâ dzuă nu va s-yină ahâtu ayonjea. Aesti minduieri li bânai dumânicâ, 27-li di maiu 2018, anda earam la bâsearica armânească (adzâ românească) “Ayea Triadha” di Sofie. Lire la suite de “Alexandru Gica / Memento mori (Sofia 27.05.2018)”
Ved, ca multsa di voi vidzut dinaoara un intires tu aesta lacardashii di muabets ti numa ali R. Machidunia. Vidzut un intires ti Armanjlji shi aestu lucru easti lodghic shi corectu. Ama io fara s-voi, escu ananghisit s-va li-aspulbir iluziili, dimec s-va spun ca ti geaba va alindzets budzali ti hairlaticlu armanescu la cari va s-ljea parti shi Gartsia.
Lire la suite de “Goran Pushuticlu / Ndaua explicatsii an ligatura cu muabetsli ti numa ali R. Machidunia”
Alaltăieri, duminică 27 mai, la biserica românească din Sofia, după ceremonia Rusalilor care s-a desfăşurat cu surprinzătoare accente de Cântare a României la final, a avut loc o « vizită de lucru » la localul asociaţiei aromâne “Unirea”, înfiinţată în 1894 de fruntasii coloniei aromâne (zisă atunci “kuţovlahă” de bulgari si greci, si “română” de românii care i-au ajutat să evite asimilarea abuzivă) originari din Cruşevo, Molovişte şi Gopeş. Acestia au participat substanţial la finanţarea bisericii precum şi a liceului românesc.
Lire la suite de “De vorbă cu Toma Kiurkciev cu ocazia hramului bisericii române de la Sofia (27.05.2018)”
În replica pe care ne-aţi adresat-o acum câteva zile[1] domnule Nicolae Saramandu scriaţi : « Adaug faptul că este la fel de gravă calomnierea doamnei dr. hab. Manuela Nevaci, cercetător principal I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, conducător de doctorat la Universitatea din Bucureşti, membru în conducerea Societăţii de Cultură Macedo-Română, autor, coautor şi coordonator al unui număr de peste 23 de volume şi de peste o sută de articole, publicate în ţară şi în străinătate. În 1989 Manuela Nevaci era elevă de gimnaziu şi era imposibilă racolarea ei de către Securitate. » Lire la suite de “« Conştientizarea » românităţii aromânilor în viziunea doamnei Manuela Nevaci”
În primul rând trebuie să vă spunem că nu putem decât să ne bucurăm domnule Nicolae Saramandu de faptul că anunţaţi public că nu v-ati compromis cu organele de control politic în perioada regimului comunist şi că suntem onoraţi publicând pe site-ul Trâ Armânamea declaraţia dumneavoastră pe această temă. În speranţa că o confirmare oficială a declaraţiei dumneavoastră va interveni în curând, câteva observaţii privind comentarile pe care le faceţi despre articolul de pe site-ul nostru în care era prezentată informaţia apărută în revista « 22 » (Editorii asociaţi Trâ Armânami) Lire la suite de “Ieri limbă, azi dialect, Aromâna, domnule Nicolae Saramandu ?”
Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Iata o întrebare la care, astfel formulata, poti sa fi tentat sa raspunzi afirmativ. Desigur situatia e mult mai complexa, nu mai putin alarmanta însa, în ultima analiza. Câteva observatii deci « la cald ». Lire la suite de “Academia româna postcomunista, cuib de fosti spioni comunisti ? Cazul Nicolae Saramandu”
Pornind de la povestea străbunicului său, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucureşti, 1947), Daniel Mănescu a descoperit o istorie complet neştiută a familiei sale şi, totodată, a unei părţi din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS această poveste în paralel cu demersul întreprins de strănepotul lui, Daniel Mănescu care pregăteşte o carte pe această temă. Articolul este intitulat Istorie într-un sertar de scrin : Povestea unui aromân fârşerot, căruia “Micul Paris” i-a datorat o parte din luminile lui : Iorgu Steriu. El a apărut în Formula AS, n° 1306, datat din 9-15/03/2018. Notele aparţin redacţiei Trâ Armânami. Lire la suite de “Daniel Mănescu pe urmele unui armân faimos, străbunicul său Iorgu Steriu”
Am inteles ca principalul argument cum ca armanii n-ar fi greci este ca grecii nu ar fi putut fi latinizati din cauza civilizatiei lor superioare. O mare prostie, grecii din Lire la suite de ““Latinizarea” grecilor imposibila? : un non-argument/Dinu Popescu”