Documentele editate de Vadim Guzun şi Cristina Preutu în cartea intitulată « Macedoneanul », Nida Boga în dosarele Securităţii, 1959-1974, ne ajută să situăm punctul de plecare al unor schimbări care vor lua amploare în lumea aromână după 1989. L-am putea numi « momentul Boga », referindu-ne la pledoariile istoricului şi scriitorului Nida Boga (1886-1974) în favoarea limbii aromâne într-o perioadă în care « chestiunea aromână » era tabu în România. S-ascâpâm barim grailu… multu vrute Vasili Barba, îi scria acesta în 1970 viitorului editor al revistei Zborlu a nostru care, împreună cu mulţi alţii (Iancu Perifan, Tiberiu Cunia, mai târziu Kira Mantsu Iorgoveanu, etc.), va face tot posibilul să ducă mai departe mesajul poetului. [Text apărut în revista Sud-Est cultural n° 3 (2017)] Lire la suite de “Nida Boga în arhivele Securităţii : de la « salvarea prin România » la « salvarea prin limbă »/Nicolas Trifon”
Proaspăt sosit la Bucureşti, am aflat de decesul lui Nicolae-Şerban Tanaşoca, pe care tocmai mă gândeam să-l sun. Mare tristeţe. A avut o slujbă frumoasă, preotul de la Pitar Moş, fosta mea parohie în care, adolescent, fusesem « băiat de altar » a vorbit cu multă căldură despre omul, istoricul dar şi despre aromânul Nicolae-Şerban Tanaşoca. Un aromân foarte credincios l-a ajutat să-şi găsească vocaţia, a ţinut să precizeze autorul discursului funebru. A luat cuvântul şi actorul Ion Caramitru care a vorbit mai mult despre Societatea de cultură macedo-română pe care o conduce decât despre Nicolae-Şerban Tanaşoca, care fusese prim vice-secretar. Lire la suite de “In memoriam Nicolae-Şerban Tanaşoca / Nicolas Trifon”
Intitulé “Les conséquence de la propagande roumaine en Macédoine” le texte qui suit figure sans la conclusion du livre de Nikola Minov, Vlashkoto Prashanie i Romanskata Propaganda vo Makedonia (1860-1903). Nous publions sa traduction à l’occasion du symposium sur “La déportation des Aroumains au cours de la Première Guerre mondiale” organisé par l’association Intgra nau et l’Université Cyrille et Méthode le 13 mai. Nikola Minov est le modérateur de cette manifestation à laquelle participe également Alexandre Gica.
Lire la suite de “Nikola Minov : La question valaque et la propagande roumaine en Macédoine (1860-1903) trad. du macédonien Amavia Gavrizi”
Ayiu Andoni s-amintă la anlu 1628, Ianina, tu unâ fumealj armânească. Pârintsâlji a lui furâ Iani shi Stana. Andoni u clirunumsi zânatea a afen-sui shi si featsi prâmâteftu. Vini Tsara Româneasca la anlu 1648, ta s-adarâ emburlâchi aoa. S-curdisi Râmnicu Vâlcea. S-ansură cu Despina shi avu unu ficioru, Mihali, tsi s-featsi preftu.
Lire la suite de “Ayiu Andoni di la Iezerlu”
Martsâ, 27 di Yismăciun, earam Custantsa ti pârâstâsearea a cartiljei ditu soni angrăpsită di Nicolas Trifon. Andamusea fu moderată di Enache Tusha. Zburârâ autorlu, Maria Pariza, Mihai Gârtsu (pro-rector la Universitatea Ovidius di Custantsa; easti armân) sh-mini.
Ma nghios putets s-ghivăsits unâ shcurtâ prilipsi ti zborlu a meu, tsi vru sâ scoatâ tu padi cum s-amintă textul alu Trifon.
Lire la suite de “Zborlu al A. Gica ti pârâstisearea di carte adratâ la cafinelu Agora di Constantsa tu 27.09.2016”
Duminica trecută, când am sunat la domnul Petraşincu şi nu mi-a răspuns nimeni, am avut ca un presimţământ ciudat. Câteva ore mai târziu, vioiciunea, fermitatatea şi preciziunea tonului soţiei lui cu ocazia primelor cuvinte pe care le-am schimbat mai că mi-au redat elanul de care dădeam dovadă de fiecare dată când ne puneam de acord la telefon pentru ora la care urmam să trec să-i vizitez. Dar ceea ce mă anunţa de data asta nu lăsa loc la nicio îndoială : « Înmormântarea a avut loc ieri, a murit miercuri, nu, joi, da joi… »
Lire la suite de “În arcanele Ascendenţei lui Nicolae Petraşincu (1925-2016)”
Iată reacția lui Ion Coja postată pe data de 15 august 2013 la Comunicatul Academiei Române din 6 iunie 2005 în care se afirma că « Academia Română a luat cunoștință cu surpriză de inițiativa unui grup de aromâni (armâni) din țara noastră de a se constitui într-o minoritate națională, distinctă de români, ca popor armânu, cu o limbă proprie, armâna. Ne aflăm în fața unei diversiuni, izvorâte din interese mercantile ale unor cercuri din țară și din străinătate… ».
Lire la suite de “Ion Coja : Academia Română a greșit și trebuie să-și repare imediat greșeala!”
Florentina Costa ne-a semnalat pe contul ei existenţa unui articol intitulat « Macedo-Romanians : a distinct ethno-linguistic entity » [Macedo-românii, o entitate etno-lingvistică distinctă] semnat de Rodica şi Mihai Stan (Agora International Journal of Juridical Sciences, n° 1, january 2010, pp. 84-86).
Lire la suite de “Rodica şi Mihai Stan : « Limba dă macedo-românilor un simţământ clar al identităţii… »”
HÂBARI : Hitsi câlisitsi cu harauâ s’yintsi la andamusea « Armânjii ditu Banatu : ditu mutari cu zori tu deportari » tsi va’s aibâ locu Timishoara di 9 tu 11 di yismâciunu 2016, ninti di dishcliderea sculiilor. Lire la suite de “Armânjii ditu Banatu : ditu mutari cu zori (1940) tu deportari (1951)”
