Astazi marti 5 iulie, « Premierul Dacian Cioloş i-a schimbat pe Adrian Curaj ( Educaţie), Marius Bostan (Comunicaţii), Dan Costescu (Transporturi) şi Dan Stoenescu (Ministrul pentru românii de pretutindeni), din cauza gafelor sau a lipsei de implicare », anunta Adevarul.

« Dan Stoenescu, ministru pentru Românii de Pretutindeni, precizeaza cotidianul, nu a reuşit să realizeze o campanie de informare a românilor din străinătate cu privire la votul prin corespondenţă. Foarte puţini români din Diaspora s-au înscris până acum pentru a vota prin corespondenţă, procedură obligatorie, care se va încheia la începutul lunii septembrie. »

Procupat peste masura de românizarea aromânilor din Albania si Republica Macedonia, Dan Stoenescu nu a mai avut timp sa se ocupe de sutele de mii de români care lucreaza în Italia, Spania, Anglia, etc. Lire la suite de “HabAr 05.07.2016 : Ministrul pentru Românii de Pretutindeni demisionat de Ciolos”

Arada a limbiloru

Cathi limbâ ari mirakea a ljei.

Avuiu tihea s’anvetsu dauâ limbi anda earamu njicâ: armâna – limba di dadâ shi româna – limba di la sculii shi di nafoarâ.

Deapoea, tu sculii, anvitsaiu anylika(engleza) shi yalica (franceza) sh’cama amânatu, italiana di la Alarguvidearea (cumu musheatu dzâsi unu armânu ditu Gârtsii ti tiliviziuni!).

Anda intraiu la facultati ahurhiiu ghirmana, limba a cratlui tu cari bânedzu adzâ.

Cu doauâ feati acasâ, tsi li zburăscu mashi armâneshti, suntu momenti cându ânj yini s’ufilisescu ma multi limbi.

Armâna armâni limba di suflitu, ti hârseri.

Deapoea ghirmana, ti distsiplinâ shi niscânti ori anylika cându mi anvirinedzu…

Adhivâsiiu unâ oarâ câ limbili suntu has ushi ti culturili a oaminjiloru. Dealihea ashi easti!

Shi hiu multu hârioasâ câ azburăscu ahtări limbi musheati!

Cathi limbâ ari nustimada a ljei, muzica a ljei shi mirakea a ljei.

S’nu li kiremu, s’li crishtemu cu vreari, anda crishtemu unâ lilici ahoryea icâ unu cilimeanu tsi ari ananghi di noi daima!

Sh-ma multu, s-avigljemu Limba di Dadâ, cari easti, cumu dzâshiu ma-nsusu, limba di suflitu…

Elena Mantsu-Lenz

Duruts armanj di iutsido,

ti Dzuua Natsionala a Armanjloru mash minduieri di ghini, vreari shi haraua! S’dea Dumnidzalu s’na tsanemu limba shi adetslji, ta atsea ca maca ni shtimu isturia shtimu di iu yinimu shi iu neamu.

Elena Mantsu-Lenz

Prezidenta la Sutsata ditu Ghirmanii, Union für Mazedoromanische Sprache und Kultur

In April 2005, the Arumanian Community in Romania (ACR) started the procedure for obtaining the status of a national minority for the Arumanians in Romania. After three years of administrative red tape, the ACR decided to file suit against the Romanian Government for cancelling parts of Government Resolution no. 589/2001 concerning the founding of the Council of National Minorities in Romania. Lire la suite de “Romanian Parliament: “Vlachs Are Romanians, Not Vlachs” by A. Gica (HabAr Society Farsarotul newsletter)”

Lire la suite de “8-li di Maiu 2013 : Zborlu alu Costa Canacheu, tu Parlamentu (HabAr O8.05.2016)”

La sfârșitul anilor 1990, apărea Scurtă istorie a românilor povestită celor mai tineri. Cu această carte, care rezulta din înregistrarea audio făcută la îndemnul Irinei Nicolau, Neagu Djuvara scutura praful, demonta anumite stereotipuri bine înrădăcinate în naraţiunea naţională românească. Lire la suite de “Alexandru Gica pe urmele lui Neagu Djuvara”

Pe 19 aprilie, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) și Societatea de Cultură Macedo-Română publicau acordul comun urmator : « Păstrarea și conservarea identității românilor din Balcani (aromâni, meglenoromâni)… precum și reafirmarea apartenenței la românitate sunt principiile care au fundamentat semnarea acordului de asociere între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) și Societatea de Cultură Macedo-Română.

Lire la suite de “Pactul de colaborare între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” și Societatea de Cultură Macedo-Română : Cine este Eugen Tiberiu Popescu? (HabAr, 19.04.2016)”

Dumânicâ, 10-li di Apriiru, Sutsata Armânjiloru di Paris (AFA) dishcljisi unâ vivliotecâ armâneascâ.

Vinirâ multsâ membri di la sutsatâ shi tricurâ unâ searâ musheatâ, cu piti armâneshtsâ (adrati di Cristina Trifon), cu yinu shi muabets ti anami. Lire la suite de “Vivlioteca Paris”

Adzâ lali Iancu Perifan umpli 93 di anji.

S’bâneadzâ anji sânâtoshi sh hârioshi deadunu cu nicukira lui teta Geta sh cu tutâ fumealjia. Lire la suite de “Adzâ lali Iancu Perifan umpli 93 di anji”

ELENA MANTSU-LENZ

Negura

Primuveara nu va s’yinâ anlu aestu.
Easti has unâ fiticâ tsi s’arushineadzâ, shi tradzi di fustanea a mă‘sa‘lj…
Unâ tahinimâ di Martsu, anda nidzeamu s’ducu featili la gârdinicâ, avea unâ negurâ groasâ, shi nu s’videa tsiva dininti… Lire la suite de “Negura”