TRA ARMANAMI

“Suflitlu a meu ari a lui mistico, bana a mea ari a l’ei mistiryiu.” Felix Arvers.

Vâ pitrecu aestâ șcurtâ isturie cu mini și Matilda cu elpidha câ va s-aibâ hăiri ti ațel’i ți minduescu la uspițâl’ie și la cheadițl’i a l’ei, la zorea ta si-u țâni tu banâ suțata cu unu omu. Angrăpsii aestu text ca unâ turlie di apandisi la antribarea “potu s-hibâ soț oamińi cu minduieri ahoryea?” Lire la suite de “Mini si Matilda”

« Grecii (…) impun o dominare morală, poate chiar şi politică, tuturor acestor naţiuni din Orient, rămăşiţe neînsufleţite şi împrăştiate ale imperiului turcesc », scrie Henri Belle în introducerea cărţii sale Trois années en Grèce : 1861-1868-1874 apărută în 1881, aparent pentru a justifica faptul că le consacră o carte întreagă. In zilele noastre, o asemenea observaţie are darul mai repede de a îndepărta cititorul occidental interesat de istorie dar agasat de stereotipurile care caracterizează textele scriitorilor, diplomaţilor, arheologilor şi călătorilor occidentali de pe vremuri despre Balcani şi Orient. Totuşi aceste scrieri conţin deseori informaţii pertinente iar stereotipurile vehiculate merită să fie examinate mai atent, având în vedere că ele anunţă anumite stereotipuri de azi. Lire la suite de “Turcii kief-uiesc, grecii gesticulează, albanezii lucrează, aromânii fac comerţ cu lipitorile : 1860”

Un filmu multu mushat cu hoarili armaneshtsa adrat di MRT dir Makidunii.

ELENA MANTSU-LENZ

Dhoara/Pishkeshea aestâ

„Dhoara aestâ va tsânâ ti daima,/Dhoara aestâ nu va ti arâdâ canâ oarâ…“

Stihuri ditu unu cânticu alu Glen Hansard, unu cântâtoru irlandedzu.

Earamu la contsertlu a lui, stâmâna tricutâ, Frankfurt.

Nj-armasi tu minti aestu cânticu di unâ mushuteatsâ ahoryea.

Mi-adră s’minduiescu ti bana, cari nâ easti datâ di Dumnidză shi ti ahânti alti lucri tsi ti noi suntu ca di-aradhâ, ama ti cari prindi s’dzâtsemu daima „haristo“! Lire la suite de “Dhoara aesta”

Câsâbălu ari ananghi di aeru ta s’adilje…

Tsi ari hoara daima, nu ari câsâbălu ama, mea, bâneadzâ, sh’ashi shi oamenjlji, deadunu cu elu.

Imnâ câtâ nâinti, arucâ sclotsâli, fârâ sâ s’kearâ… Lire la suite de “Transtsendentalu”

Tu 4-li di Shcrutu, Fara Armâneascâ ditu Românii, pritu unu reprezentantu, Florentina Costea, lo parti la Beshlji (Viena) la una andamusi cu reprezentantsâ di la Consiliul ali Evropa – Comitetlu Consultativ di la Conventsia cadru ti Avearea Angatanu a minoritatsloru natsionale.

Duruts Armânji,

ascultats aestu video: tu ahurhitâ shi tu bitisitâ!

S-bâneadzâ Armânlu cari nâ hârsi suflitlu cu ahtari dimândari!

Kira Mantsu

dzâsi cilimeanlu, tu-unâ mânâ di harauâ!
Cilimeanjlji suntu naima musheatlu lucru tu aestâ banâ!
Maca voru s’arâdâ, arâdu, maca voru s’plângâ, plângu…
S-hârsescu di naima aplo/simpli lucri shi adarâ ditu tuti miraki. Aestu cilimeanu tsi dzasi „Yes!“, cu ahâta harauâ câ ânj deadirâ lăcârnjlji, eara pi mardzina di cali, deadunu cu unâ sutsatâ di ficiurits. S’agiuca unu giocu aplo/simplu , cumu mash elj, njitslji, shtiu s’adarâ.
Lire la suite de “Yes”

Întrevederea ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, cu preşedintele Academiei Române
Mindueashti România câ easti tu eta 19 cându u minti armânamea ti sinferu shi identitati xeanâ?
Di iu sh-lu lja Academia Românâ ndreptulu tra s-bagâ „pi-aradhâ“/standardidzeadzâ limba armânjiloru ditu Gârtsii? Furâ antribats atselji armânji?
Lire la suite de “Comentariu Kira Mantsu”

GASTHAUS RÖßLE
Nicukirlu dukea ploaia cari âlj avea agiumtâ pân di keali, eara muceali shi minduierli li-avea la unâ measâ caldâ shi unu udă cu crivati iu sâ’shi discurmâ truplu armasu di ahântu kiro, nitsi nu mata avea notsiunea di kiro icâ spatsu… Jgljioatili eara singura melodie pitu căljiurli isihi di noapti a njicâljei hoarâ shvabe ditu nordulu a Muntsâloru Padurea Atsea Laia. Lire la suite de “Gasthaus Rößle”