Critic de teatru reputat în România anilor ’60, deputată parlamentară în Suedia unde cere azil politic în 1970, Ana Maria Narti zugrăveşte cu o preciziune de entomologistă un tablou sesizant, pe alocuri sinistru, desigur realist şi chiar hazliu al lumii armâneşti din care provenea din partea tatălui. Examinat mai de aproape, acest tablou apare însă mai degrabă ca un fel de chintesenţă a stereotipurilor la care se pretează această lume atunci când este privită din exterior.
11 mai 2020 moabete pi facebook ti miletea noastrâ fârâ ligâturâ la natsiuni (Nicu Puiu Bajedechi), ti Armânjli cari nu vor s-intrâ tu un cutar (Nicu Chihaia), ti cari Evropa ni va si s-adra ma s-nu agârshea polematli (Oani Nicola), adzã, avemu putearea shi vrearea s-li limbidzãmu „problemili“ cu mindueari evropeanã (Kira Mantsu), ma ghine unu lideru alesu democratic di tută comunitatea, cari lu va nai ma mulță, icâ 10 pseudocapidanji, care să-s anciupă cari easti ma armânu (Maria Pariza), Cu Dumnidza ninti (Dima Grasu)
Voici une excellente émission sur la Radio-Télévision Suisse à propos du site antique Apollonia, situé près de Fier, Fearica en aroumain. Son titre, tout un programme : « L’Archéologie, science des identités plurielle ». Elle a été préparée par Louis Seiller, et les Aroumains pourraient trouver quelques points communs avec les Albanais à propos du mythe autochtone notamment…
Interpelarea Ministrului Învatamântului (dreapta) facuta în Parlamentul grec acum cîtiva ani de Manolis Glezos, deputat de extrema stânga, este edificatoare pentru pozitia unei anumite stângii si a dreptei în Grecia pe problema nationala în general si a arvanitilor, a macedonenilor slavi si a aromânilor în particular.
Un text pasionant despre cercetarea unei arhitecte urbaniste, Roxana Maria Triboi, privind oieritului urban și rolul lui în viitor din revista nu mai putin pasionanta D.O.R. (extras) Cf. https://www.dor.ro/oile-de-la-periferia-bucurestiului/?fbclid=IwAR20HTbXn-n8vjFU58A_mMxbfa0BYDV5dtPMNleSfunbtZWQlrOiR8ZMIPk
De multe ori mi-am zis şi am zis şi cunoscuţilor mei : în fiecare familie de aromâni există o poveste, o « istorie » demnă de transpus pe peliculă sau aşternută pe foile legate între coperţile unui roman. Depinde însă de priceperea şi iscusinţa celui ce cutează să se aventureze pe aşa un drum anevoios şi imprevizibil.
Încercări au fost şi vor mai fi multe şi de asta îmi cântă sufletul de bucurie să aflu că ei, aromânii, vor dăinui şi după ce noi nu vom mai fi.
Comunicatul trimis pe 8 martie în limba româna urmat de traducerea în engleza si franceza. Pe 9 martie, Comisia juridica a emis un aviz defavorabil (http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2020/av045.pdf). Aceast nu are însa legatura cu votul. Daca in plen se voteaza, legea trece chiar daca are avize negative de la comisii.
Consul general al României între 2012 si 2017, Martin Ladislau Salomon semnează în numărul datat din luna acesta al revistei Historia (martie 2020), numar difuzat în toate chioșcurile din ţară, un studiu intitulat COLONIZAREA AROMÂNILOR ÎN CADRILATER. El prelungeşte contribuţiile acestui autor la cartea publicată împreună cu Zoltan Rostas „TRANSHUMANȚĂ” INTERBELICĂ ÎN BALCANI (Eikon, 2017)[1]
Sunt abordate succesiv politica statului român în Balcani în legătură cu aromânii, motivele care i-au determinat pe unii dintre aceştia din urmă să părăsească ţările de baştină şi conditiile în care a avut loc instalarea în România. O reconstituire a procesului de emigrare, strămutare, colonizare a aromânilor din Grecia şi celelalte ţări balcanice după 1925 în Cadrilater.
Primii aromâni au venit în Slobozia în jurul anului 1940 din Cadrilaterul romanesc. În primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau mai mult un traseu de tranzit către Tulcea și Constanța, dar dupa anul 1953 au început să se stabilească și aici, proces care s-a încheiat în jurul anului 1960.
Deadun cu Vladko Dimov (al Dibrean), Goran Kostov (Pushuticlu) caftara titluri di cartsa shi di articuli ngrâpsite di Stoica Lascu cari s’ufiliseascâ numa di « români balcanici » tu loc di numa di « aromâni ». Una mare ciudie !
