Mar 28
Pastoralismul urban la machedonii de la Pipera
Patoralismul urban al machedonilor de la Pipera
Un text pasionant despre cercetarea unei arhitecte urbaniste, Roxana Maria Triboi, privind oieritului urban și rolul lui în viitor din revista nu mai putin pasionanta D.O.R. (extras) Cf. https://www.dor.ro/oile-de-la-periferia-bucurestiului/?fbclid=IwAR20HTbXn-n8vjFU58A_mMxbfa0BYDV5dtPMNleSfunbtZWQlrOiR8ZMIPk
Cum s-a dezvoltat pastoralismul urban în România?
[Oierii care o practică] sunt machedoni, refugiați după al doilea Război Mondial în Cadrilaterul bulgar, unde pășunile întinse erau disponibile. Au ajuns în România după schimbul de populație între teritoriul român și bulgar. Sunt importante și aspectele antropologice, pentru că e clar că e vorba despre o minoritate, o populație care cumva a trăit în exil și a învățat să deturneze sistemul. Sunt foarte conectați între ei și asta i-a ajutat mult să supraviețuiască. Cred că de asta majoritatea ciobanilor din jurul Bucureștiului sunt doar machedoni, nu sunt și români.
S-au instalat în jurul Bucureștiului în perioada colectivizării pentru că fugeau de ea. Vorbim de anii ’55-’57. După care, până la Revoluție au păstrat, și de drag și de nevoie, 100-200 de oi pe care le duceau la pășunat prin șanțuri, pe unde exista teren liber și se descurcau și cu ajutorul colabării informale cu CAP-urile pe lângă care existau. În 1990 a început procesul decolectivizării, care s-a cam terminat prin 1996, și ei de atunci încep să prospere, să-și mărească efectivele de ovine. După desființarea fermelor de stat și abandonul exploatării terenului arabil, au sesizat o oportunitate care era evidentă. Nu mi-a zis nimeni mot-a-mot, dar ascultând mai mulți oieri concluzia mea este că au văzut că nu se întâmplă nimic pe terenurile astea și oricum cei care construiau erau tot de ai lor, cum ar fi [George] Becali.
Din 1996 își măresc efectivul și progresează destul de bine cam până în 2010 când, din câte am înțeles, principala cauză a declinului este concurența cu supermarketurile. Oamenii nu mai vin la piață ca să cumpere brânză, ies târziu de la serviciu, iar atunci piața e închisă și oierii nu au reușit, decât cu o mică excepție, să-și introducă marfa în supermarketuri. Au depins tot timpul de vânzarea în piețe și acum funcționează la fel.