TRA ARMANAMI

Cu mare tristeţe am aflat de la Alexandru Gica, care la rândul lui a aflat de la Mariana Bara decesul lui Max Demeter Peyfuss (1944-2019).Două exemple îmi vin în minte în legătură cu demersul lui ca istoric dar şi ca aromân care si-a propus şi a reuşit precum puţini alţii să treacă de la memorie familială la istorie universală. Dacă avem un loc în această istorie, aceasta e în bună parte graţie lui.

Iată ce măsurat vorbeşte despre principala referinţă intelectuală a aromânilor în raport cu Muscopuli : « Cavalioti a fost un om cultivat, caracteristic pentru epoca Luminilor (…) un pedagog și profesor încercat, fără pretenții de filosofie modernă și nici de teologie ortodoxă”. Glosarul său, care „se află la originea balcanologiei moderne”, a fost publicat „mai curând din rațiuni practice”.

Iată şi ce putem citi în cuvântul înainte din cartea Die Druckerei von Moschopolis, 1731-1769 : Albania, Bulgaria, Iugoslavia, România, URSS și Ungaria sunt ţările în care el a trebuit să meargă ca să se documenteze despre subiectul tratat în carte şi anume « activitățile – interesând deopotrivă slavistica – unei tipografii grecești într-un oraș aromânesc situat, în epoca otomană în actuala Albanie ».

Cine citeşte atent contribuţiile sale realizează lesne atât inconsistenţa interpretărilor naţionaliste, unele mai delirante decât celelalte, mai totdeauna pornind de la speculaţii etnogenetice, privind aromânii cât şi reaua voinţă de care au dat şi dau dovadă actorii statali din Balcani (mai întâi Grecia, azi România) în legătură cu « chestiunea aromânească », ca să reluăm titlul cărţii sale tradusă în română de Nicolae Tanaşoca.

Putem să ne mândrim cu Max Demeter Peyfuss !

Nicolas Trifon

PS :

Pe Youtube puteti viziona « The Austrian historian Max Demeter Peyfuss regarding his Moschopolitan roots » (Vlahofonoi blogspot)

https://www.youtube.com/watch?v=srkICRCL8G0

Cartea lui Peyfuss depre tipografia de la Muscopuli a fost tradusa din germana în albaneza, ne înstiinteaza Iani Jani Gusho în mesajul pe care mi l-a adresat si pentru care îi multumesc : Unã oarã escu adunată cu nãsu Tirana. Luam unã cafei la hotel “Mondial” Nji aspãru că anghiu. Aveam shtieari cã avui cãntatã “Chestiuna Armãneascã” pi limba romănă. Tutashi nji durusi shi cartea ti tipografia ali Moscopuli, pi limba ghirmanã. Ama tora aistã u avem pi limba arbinisheascã tsi poati si s-căntă di la armãnjlji dit Arbinishii.
Mini fui că unu om njic diniti a lui, cu tută tsi aveam isa anu faptu. Ma opera shi studili a lui iu di iu.
Cãnd luai aistã hãbari lai multu mi agudii tu sufiltu.
Si s-ducã tu Paradisu!
Iata coperta cartii :