TRA ARMANAMI

Documentele publicate de Madalin Hodor în articolul intitulat « De ce n-au mai fost ‘’utili’’ Ion Cristoiu si Lucia Hossu-Longin pentru Securitate ? » (Revista 22, 3/07/2018) indica ca Stoica Lascu facea parte dintre putinii care au fost stersi de pe lista colaboratorilor Brigadei antiemigratie (3 din 175), considerati fiind « utili » si deci « reactivati » de Brigada antiemigratie în mai 1985.

« Menţiunea „se reintroduce“, care indică mutarea lor din categoria colaboratorilor „ieşiţi“ în cea a celor pe care UM 0225 îi considera în continuare utili activităţii sale », precizeaza Madalin Hodor. (https://m.revista22.ro/70272196/de-ce-n-au-mai-fost-utili-ion-cristoiu-i-lucia-hossu-longin-pentru-securitate.html)

Primul numar al revistei Trâ Armânami aparuse la Paris în decembrie 1980, iar la Freiburg, începând cu ianuarie 1984, aparea revista Zborlu a nostru, amândoua difuzate prin posta sau clandestin într-un mare numar de exemplare atât în România cât si în celelalte state unde traiau aromâni. Aceasta ar putea explica interesul pe care îl prezenta Stoica Lascu în mai 1985 când tabelul în care figura a fost redactat.

Nu ar fi rau ca Stoica Lascu – profesor de istorie care a scris o serie de studii amanuntite în legatura cu istoria moderna a aromânilor pornind de la consultarea arhivelor – sa aduca în lumina pornind de la propria sa experienta de colaborator al Securitatii statului român anumite aspecte din istoria recenta a aromânilor, mai precis a celor dintre ei care au emigrat din România în Occident si au militat în favoarea culturii aromâne si drepturilor aromânilor.

Desigur cazurile persoanelor prezente pe liste aparute în Revista 22 sunt diferite unele de altele. Cazul cel mai aberant este acela al lui Alexandru Calinescu care figura pe lista tocmai în perioada în care era anchetat de Securitate pentru activitatile « grupului de la Iasi » în cadrul revistei literare universitare pe care o conducea, considerate ca disidente în acea perioada. Nicolae Saramandu a facut o declaratie publica adresata CNSAS-ului pe care am publicat-o pe Trâ Armânami, prin care neaga orice colaborare cu Securitatea, si la care asteapta raspunsul. Cazul lui Stoica Lascu, membru al Consiliului national al Societatii de cultura macedo-româna al carui vicepresedinte este Nicolae Saramandu, pare mai clar având în vedere informatiile care au circulat în presa constanteana despre dosarul dânsului de colaborator cu Securitate, dosar deja public la CNSAS încă din 2006 (Cf. Cugetul liber, din 23/01/2012. https://www.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-scandaluri-fara-precedent-la-universitatea-ovidius-118711).

Desigur, nimeni astazi nu poate judeca pe cei care au colaborat strânsi cu usa, din interes sau din convingere cu Securitatea în acea perioada. Totusi, în interesul cunoasterii istoriei în acea perioada, marturia fostilor colaboratori poate sa fie pretioasa.

Editorii asociati Tra armânami