TRA ARMANAMI

Blestemul a supravietuit în sud-estul Europei ca formă de răzbunare sau, mai degrabă, ca o formă justițiară. El a persistat în lumea balcanică de-a lungul anilor, iar aromânii sunt cunoscuți printre slavi drept oameni care dețin magia/puterea acestor cuvinte malefice. Două materiale recent postate de Vlatko Dimov pe blogul său[1].

---

I. Voodoo balcanic prin cuvinte magice : 22 blesteme aromânesti

Blestemul este una din formele păgâne care a supraviețuit, alături de creștinism, ca o formă de răzbunare sau ca o formă justițiară, mai degrabă, fiind un act de magie împotriva unei anumite ființe. Această formă de răzbunare vocală a persistat în lumea balcanică de-a lungul anilor, iar aromânii sunt cunoscuți printre slavi drept oameni care dețin magia/puterea acestor cuvinte malefice.

Datorită lui Dina Cuvata[2], aceste cuvinte au fost adunate într-o carte, de la oameni care făceau parte din acea lume misterioasă. Vă redăm o listă cu cele mai uzuale blesteme ale aromânilor care, deopotrivă, sunt cuvinte încărcate care, cu simțuri, produc energii neașteptate. Singurul antidot este să stai deoparte și să nu le dai crezare, căci altfel, vorba aromânului: Harlu vă ti macă!

Mai jos aveți 22 de blesteme adunate din lumea misterioasă al ținuturilor balcanice, fiind mai des auzite sau uzuale, care ar putea reprezenta, așa cum l-am denut, un fel de voodoo balcanic prin cuvinte magice:

1. Cânjlji s-ti mâcâ! (Câinii să te mănânce! Să-mbătrâneşti şi să rămâi singur,să nu aibă cine să se îngrijească de tine)
2. Fà-ti defi! (Să te duci naibii, dispari!)
3. Defi s-ti fats! (Să te duci naibii, să dispari!)
4. Briclu s-ti-acatsâ! (Să te îmbolnăvești la stomac!)
5. Caplu s-tsâ frândzâ! (Să îți rupi capul / să cazi şi să mori!)
6. Caplu s-tsâ mâts! (Să mori, să te nimiceşti, să dispari!)
7. Foclu s-ti-ardâ! (Focul să te ardă, să mori în văpaie!)
8. Azvarna s-ti tradz! (Să devii invalid, să te târăşti!)
9. Heavra s-ti-acatsâ! (Malaria să te prindă!)
10. Cufâricilu s-ti-acatsâ! (Diareearea să te prindă– şi să mori!)
11. Ioc s-ti fats! (Pământ să devii!)
12. Limba s-tsâ mâshtsâ! (Limba să-ţi muşti!)
13. Limba s-tsâ mâts! (Limba să ţi-o mănânci/ înghiţi!)
14. Luplu s-ti mâcă! (Să te mănânce lupul!)
15. Pushcljea s-ti mâcâ! (Ciuma să te omoare!)
16. Fà-ti cheatrâ! (Să te faci piatră /să mori prin pietrificare!)
17. Gâgoshlu s-ti mâcâ! (Să pieri/ mori de glonţ, să fii împuşcat!)
18. Mârdzelji s-tsâ-ansarâ! (Ochii să-ţi sară!)
19. Urbarea s-ti batâ! (Să orbești!)
20. S-tsâ si-astupâ! (Gura să ţi se închidă!)
21. Pisti ponji s-azboiri! (Peste arbori să zbori, cioară/ cuc să devii!)
22. Urbarea s-tsà yinâ! (Orbirea să-ţi vină!)

Unele dintre aceste blesteme au intrat în circuitul vorbelor uzuale și și-au pierdut simbolistica sau puterea ascunsă a cuvintelor. Vom vedea, în următorul material, acele blesteme care încă au o gravitate deosebită și o încărcătură emoțională puternică.

II. Blestemele : 105 vorbe purtătoare de energii negative ale aromânilor

Lumea mistică a obiceiurilor, a credințelor din zona balcanică este fascinantă. În materialul precedent, pe această temă, am folosit o comparație metaforică și am spus că blestemele aromânilor sunt o formă de voodu balcanic, care poate fi un mod de a face rău cuiva prin puterea cuvintelor rostite. În credința populară, există percepția că aceste cuvinte, o dată rostite, sunt ca o săgeată otrăvitoare și, mai devreme sau mai târziu, te vor ajunge.

Blestemele aromânilor au o formă extrem de puternică. Misticismul acestor cuvinte și construcția lor lexicală reprezintă o formă care induce energii negative, cheamă răul și au o formă de răzbunare îndreptată împotriva cuiva. Am selectat o listă de blesteme cunoscute de aromâni, care – așa cum spun slavii – rostite, au o putere mai mare decât o are un trăsnet.

Veți observa că unele dintre aceste cuvinte au o încărcătură emoțională negativă puternică, care te mișcă, doar dacă le pronunți. Aceste forme verbale malefice ale unei lumi mistice fac și astăzi înconjurul lumii. Rețelele de socializare atrag laude, priviri, comentarii, dar și invidie, răutate și mai ales cuvinte rostite sau gândite.

 Iată lista celor 105 săgeți otrăvitoare la care ești expus atunci când ești prezent în spațiul public, mai ales că ochii vampirilor energetici ai zilelor noastre s-au mutat pe online și sunt peste tot, în ciuda faptului că această lume, a blestemelor, pare că a luat sfârșit.

1. Arâvoanâ s-nu-aputs! (Să nu te căsătorești)
2. Ânduplicat s-ti ved! (Să te văd încovoiat)
3. Ânveastâ s-nu ti fats! (Să nu te faci mireasă)
4. Ânveastâ tu loc s-ti ved! (Mireasă în pământ/ groapă să te văd)
5. Caplu s-tsâ cadâ! (Capul să-ți cadă, deci să mori)
6. Câlugreaùâ s-ti ved! (Călugăriță să te văd)
7. Câmeashea di pi trup s-nu ts-u vrei!   (Să înnebunești – căci nebunii sunt  legați cu o cămașă specială)
8. Cânjlji s-ti tragâ! (Pe străzi să te târăști, câinii să rupă carne din tine)
9. Chealea di pi trup s-tsâ si mutâ! (Pielea de pe trup să ți se umfle)
10. Chimata di-amari s-ti-arucâ! (Să te îneci şi valurile să te arunce afară din mare)
11. Chiritlu s-ti-ardâ!(Trăsnetul să te lovească/ ardă/ frigă)
12. Chivurea s-tsâ yinâ!(În sicriu să te aducă acasă)
13. Cuclu la cap s-tsâ batâ!(Cucul la cap/ groapă să-ți cânte)
14. Cuclu s-nu-l avdzâ!(Să nu apuci altă primăvară – să nu mai auzi cucul)
15. Cucuveaùa la cap s-tsâ-aurlâ! (Cucuveaua la cap/ la groapă să-ţi cânte)
16. Cucuveaùâ s-ti ved!(Singură să te văd)
17. Di fumealji hâiri s-nu vedz! (De la copii să nu vezi niciun bine)
18. Di-aumbra s-tsâ si-aspari! (Să înnebunești)
19. Dratslji tuts s-ti ljea!(Îndrăcit să te văd)
20. Fana s-nu tsâ si veadâ!(Să dispari din lume)
21. Furlji s-ti leagâ!(Haiducii să te lege/ răpească)
22. Furlji s-ti talji!(Haiducii să te taie/ omoare)
23. Fustanea deacunapuda s-portsâ! (Rochia pe dos să o porți, semn de jelit după cineva mort foarte tânăr)
24. Gâgoshlu s-ti-ardâ! (Glonţul să te ardă/ lovească)
25. Gârnul s-tsâ-l mâc! (Să-ţi mănânc coliva – deci îți vin la înmormântare)
26. Ghineatsâ s-nu vedz! (Să nu ai parte de bine)
27. Grambo pi pàltàri s-ti ved! (Să mori necăsătorit)
28. Gura la ureaclji s-tsâ yinâ! (Să-ţi treacă gura la ureche! Referire la o boală- a fi lovit de dambla)
29. Gura muhlâ s-tsâ-acatsâ! (Gura să-ţi putrezească)
30. Gura s-tsà-amurtâ! (Gura să-ţi amorțească/ paralizeze)
31. Gura sfârlici s-tsâ-acatsâ! (Gura rănii să ţi se umple)
32. Hâbàrli s-tsâ yinâ! (Să vină veste că ai murit)
33. Hâbàrli sh-tâmbàrli! (Să te aducă acasă înfășat în zeghe- o haină în care erau îmbrăcați morții)
34. Hearea s-tsâ creapâ! (Fierea să-ți crape)
35. Hulera s-ti mâcâ! (Holera să te omoare)
36. Hunducusearea s-tsâ yinâ!(Să-ţi vină rândul să fii adâncit în pământ)
37. Hunducusita-atsea laea!(Procletă şi înmormântată)
38. Inima s-ti-acatsâ!(De inimă să te îmbolnăvești)
39. Irnjiili s-acats!(Prin pustii să umbli)
40. La mirmintsâ s-ti ved! (La cimitir să te văd – deci să mori)
41. La ushea-a dunjeaùlor s-ti ved! (Cerșetor să te văd)
42. Loclu s-nu da di tini!(Locul să nu te topească. Acesta era cel mai greu blestem. La aromânii grămosteni, era obiceiul ca, la trei ani de la înmormântare, morții să fie dezgropați și cei care nu erau topiți de pământ, îi mai dezgropau după alţi doi ani; dacă nici atunci nu erau ”topiți”, era chemat un preot să îi sfințească cu apă, să le fie stropit trupul)
43. Matsâli-azvarna s-tsâ ved! (Măruntaiele să ţi se târască)
44. Mâ-ta s-ti-ngroapâ! (Mamă-ta să te îngroape – blestem şi nenorocire pentru părinţii care apucau să își îngroape copiii)
45. Mâduùa s-tsâ si vearsâ!(Creierul să ţi se verse)
46. Mâna s-tsâ seacâ! (Mâna să ți se usuce)
47. Molima s-ti mâcâ! (Molima să te mănânce/ omoare)
48. Nâpârticâ lai s-ti mâshcâ! (Vipera neagră să te muște)
49. Numa s-nu tsâ si-avdâ! (Numele să nu ți se pomenească/ Să dispari cu totul)
50. Numa s-tsâ si-astingâ! (Numele să ți se stingă. Nimeni să nu pomenească de tine)
51. Oasili cânjlji s-tsâ li tragâ! (Oasele câinii să ți le mănânce – era un blestem, să nu aibă cine să te înmormânteze şi câinii oasele să-ți roadă)
52. Oasili muhlâ s-tsâ-acatsâ! (Oasele să-ți prindă mucegai)
53. Oasili s-tsà cadâ! (Să mori. Oasele să-ți cadă la pământ)
54. Oasili s-tsâ-amputâ! (Oasele să-ți miroasă)
55. Oclji dit cafcali s-tsâ-ansarâ! (Ochii din orbite să-ți sară, de lovitură la cap)
56. Oclji panâ s-tsâ-acatsâ! (La ochi întunecime să-ți cadă)
57. Oclji s-tsâ easâ! (Ochii să-ţi iasă)
58. Oclji s-tsâ-algheascâ! (Ochii să-ţi albească)
59. Padi-ohtu s-ti fats! (De câmp să fii îngropat)
60. Pâtoarea s-ti la! (Gunoaiele să te spele – în gunoaie să trăiești)
61. Pâtoarea s-ti mâcâ! (Gunoaiele să te mănânce)
62. Pi cur di cheali s-ti tradz! (Pe fund de piele să te târăști – de obicei, ologii se târăsc pe pantaloni de piele)
63. Pi leamni s-ti mut! (Pe lemne să te mute – să te ducă la groapă)
64. Pi mesi s-ti frândzâ! (La mijloc să te rupi. Să paralizezi)
65. Piscurli s-ts mâcâ! (Prescurile să ţi le mănânce, la mormânt)
66. Preftsâlji la cap s-tsâ cântâ! (Preoții la cap să-ți cânte)
67. Preftsâlji la cap s-tsâ-aurlâ! (Preoții la cap să-ți citească)
68. Pustâ distimelea-a mà-tai! (Năframa mamei tale să devină pustie)
69. S-fudz dit stranji! (Să te îndrăcești)
70. S-nu dai di bun! (Să nu dai de bine)
71. S-nu dai di ghini! (Să nu apuci bine)
72. S-nu prucupseshtsâ! (Să nu te pricopsești)
73. S-nu shtii càtà iu s-acats! (Să nu știi încotro s-o iei/ să te duci)
74. S-nu ti scolji! (Să nu te ridici de jos. Să mori pe pat/ scaun)
75. S-nu ti tornji! (Să nu te întorci, de unde te duci; pe drum să pieri)
76. S-nu vedz câtâ iu s-acats! (Să nu vezi încotro s-o apuci)
77. S-nu-aputs! (Să nu îmbătrânești)
78. S-nu-ausheshtsâ! (Să nu îmbătrânești)
79. S-ti hânducuseshtsâ!(Să cazi în noroi)
80. S-ti ved fârâ ugeac!(Să nu faci familie/ casă)
81. S-veadâ shi s-creapâ!(Să vadă și să crape/ moară)
82. Salaorli s-tsà yinà!(Să înnebunești)
83. Sârâgelu s-lu scots!(De viu trupul să-ți putrezească)
84. Scârpâhori s-ti fats!(Ruină să devii)
85. Sfârlicilu s-tsâ easâ!(Trupul de răni să ți se umple)
86. Sfulgul s-ti-ardâ!(Trăsnetul să te ardă)
87. Shushca dupâ ureaclji!(La ureche, umflătură să prinzi)
88. Shushca sâ scots!(Umflătură să prinzi)
89. Soarli s-nu ti veadâ! (Soarele să nu te mai vadă – să mori)
90. Soarli s-nu-l vedz!(Soarele să nu-l mai vezi. Să mori)
91. Spurna s-tsâ si spunâ!(Ochii în spuză să-ţi ardă)
92. Ti scândo s-tsâ hibâ! (Spre nebunie să te îndrepți)
93. Tiflàrli shi-urbàrli! (Ciuma şi orbirea să te bată)
94. Tiflu s-ti ved! (Înciumat să te văd)
95. Trexa s-ts-u da! (Să-înnebunești)
96. Tu irnjii s-ti ved! (În pustie să te văd)
97. Turbul s-ti-acatsà! (Să turbezi)
98. Urbarea s-ti-agudeascâ! (Orbirea să te lovească)
99. Urbarea sh-tiflarea! (Orbirea şi înciumarea)
100. Veduv/vâ s-ti ved! (Văduv să te văd)
101. Vintul s-ti ljea! (Vântul să te ducă)
102. Vintul sh-neaùa s-ti batâ! (Vântul şi ninsoarea să te bată – pe străzi să rătăcești)
103. Zârtsina s-tsâ si usucâ! (Rădăcina/ neamul să ţi se usuce)
104. Zârtsina s-tsâ si-astingâ! (Neamul să ţi se stingă)
105. Zvuliea s-tsâ yinâ! (Să înnebunești)

---

[1] https://dibrean.com Contributii postate pe 10 iunie și 28 iulie 2019.

[2] Folclor gràmustinescu di la armànjlji di Ovci Pali (Ovce Pole), Republica Machedonia, Colectsia “Pericle Papahagi”, Unia ti culturã-a armãnjlor dit Machidunii, Skopia, 1998.