Oct 02
Zborlu al A. Gica ti pârâstisearea di carte adratâ la cafinelu Agora di Constantsa tu 27.09.2016
Martsâ, 27 di Yismăciun, earam Custantsa ti pârâstâsearea a cartiljei ditu soni angrăpsită di Nicolas Trifon. Andamusea fu moderată di Enache Tusha. Zburârâ autorlu, Maria Pariza, Mihai Gârtsu (pro-rector la Universitatea Ovidius di Custantsa; easti armân) sh-mini.
Ma nghios putets s-ghivăsits unâ shcurtâ prilipsi ti zborlu a meu, tsi vru sâ scoatâ tu padi cum s-amintă textul alu Trifon.
Ti jali, nu easti ti prota oară anda vidzum câ oaminj tu thesi vrurâ ta s-dânâsească niscânti iventuri culturali ti armânj. Tu 2001, Eugen Popescu, tsi cumândâsea tu atsel chiro “Departamentul pentru Relaţia cu Românii de peste hotare”, deadi tilifon la atselj tsi andridzea festivallu “ProEtnica” di Sighishoara, ta s-nu aproachi la festival pareia di cântitsi shi giocuri armâneshtsâ “Pilisterlu”. Tu Martsu 2013, cumândâsearea di la Biblioteca Natsională ali Românie apufusi s-u calcâ hundratata tsi u avea cu Sutsata Culturală Armânească di Bucureshti shi s-dânâseascâ unâ expozitsie di carti shi artă armânească. Pârâstâsim atumtsea unâ carti armânească cu giandarmadzlji ninga noi. Tu 16-li di Andreu 2015 eara andreaptă unâ pârâstâseari ti cartea alu Weigand ditu 1895 “Armânii…”, apridusă tu limba română (Editura Tracus Arte, 2014), la Universitatea “Ovidius” di Custantsa. La sesizarea alu Stoica Lascu, Dan Stoenescu (ministru tu chivernisea ali Românie, cumândar la “Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni”; dada alu Stoenescu easti armână) deadi tilifoni a rectorlui di la Universitatea “Ovidius” . Un om cu prosup va s-aibâ arshini ta s-pricunoască un ahtari lucru. Stoenescu u ari ti bunâ aestâ interventsie. Mutrits cum exighiseashti nâs aestu purtatic: “Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni a acţionat în baza competenţelor specifice şi a informat pe rectorul Universităţii “Ovidius” din Constanţa (UOC) despre poziţia oficială a statului roman în chestiunea aromânească: aromânii sunt o ramură istorică a poporului român, iar aromâna este un dialect istoric al limbii române, contrar afirmaţiilor din textele care însoţesc traducerea volumului lui Gustav Weigand. Intervenţia corectivă a DPRRP a avut loc pe baza sesizărilor primite de la cadrele didactice din UOC şi de la intelectuali aromâni alarmaţi că spaţiul universitar constănţean va fi din nou folosit pentru activităţi pseudo-ştiinţifice şi cu o conotaţie politizantă…”
Rectorlu di la “Ovidius” apufusi ta s-u alasâ ti altâ oarâ pârâstâsearea a cartiljei la Universitati. Dupâ mintea a mea, rectorlu alăthusi. Prindea sâ-lj dzâcâ a ministrului câ nu easti lucurlu a lui ta s-dânâseascâ unâ pârâstâseari di carti.
Unu lucru bun tu lumea armânească fu atselu câ si-adră unu protest ti tsi adră Stoenescu shi s-câftă demisia a lui. Tu 9 di Maiu 2016, Costica Canacheu adră unâ interpelari tu Parlamentul ali Românie ti atsea tsi adră Stoenescu shi câftă ta s-hibâ scos ditu thesi. Stoenescu apăndăsi tu 27 di Maiu 2016 la aestă interpelari. Stoenescu ufiliseashti tu textul a lui (fârâ ta s-dzâcâ lucurlu aestu) “exegeza de maximă autoritate” alu Nistor Bardu ditu fimirida “Constanţa noastră”: articollu “Gustav Weigand răstălmăcit!”, tipusit tu 23-li di Maiu 2016 (vedz http://constantanoastra.ro/gustav-weigand-rastalmacit/ ). Stoenescu nu pâtsâ tsiva ama pânâ tu soni fu alăxit ditu thesi tu meslu Alunar 2016, ti alti furnji.
Alina Vasiliu, tsi angrăpseashti tut la “Constanţa noastră” shi tsi lu cutuyursi Enache Tusha tu ma multi articoli angrăpsiti tu Andreu 2015 shi Yinar 2016, featsi unâ interventsie la nicuchira a cafinelui “Agora”, iu s-featsi pârâstâsearea ditu 27 di Yismăciun 2016, ta s-u aspară ti tsi s-adară la nâsa tu cafine (“va s-yină aclo ehtsâri a cratlui roman”). Cu fotisea loată di la Stoenescu, Alina Vasiliu mindui câ armânjlji “ehtsâri” lipseashti s-hibâ tsânuts alargu nu mashi di universitati ama sh-di cafineadz.
Cartea alu Nicolas Trifon (tu prota a ljei parti) easti unâ analiză critică ti apandisea alu Stoenescu ditu 27 di Maiu 2016. Ea aspuni em vina di militant alu Trifon (nu lipseashti sâ strâxim purtaticurli nidimocratitsi), em atsea di expert (cu doctorat) tu “limba di lemnu”.
Noi, ca armânj, fum criscuts ta s-tinjsim nămuzea sh-ti atsea nu lipseashti sâ strâxim ta s-him câlcats pi gushi ama, tu idyiul chiro, lipseashti s-him shi mintimenj shi s-aflăm formili uidisiti di protestu.
Alexandru Gica